Investițiile străine în 2025: Executivii din multinaționale se străduiesc să atragă investiții mai mari în România, dar au o misiune dificilă, spun specialiștii

„Anii din urmă n-au adus reașezarea scontată a lanțurilor de valoare, probabil pentru că, totuși, orice schimbare e, de fapt, foarte-foarte complicată și probabil că este un proces pe un termen mai lung decât ni l-am imaginat la un moment dat. Ca tendință, cred că România continuă să fie ofertantă din punctul acesta de vedere. Și, pe măsură ce se vor accentua niște tensiuni comerciale și pe măsură ce se vor fragmenta schimburile în locuri mai prietenoase sau mai apropiate ideologic sau din alt punct de vedere, eu sper ca noi să căpătăm o importanță sporită. Dar lanțurile de valoare se resetează foarte-foarte greu. Am văzut cât de mare e complexitatea și întrepătrunderea lor geografică și, de aceea, nu putem să ne așteptăm ca în anul 2025 să se întâmple ceva spectaculos, să se accelereze foarte mult dinamica aceasta.

Proximitatea războiului din Ucraina nu ne ajută, orice am spune. Vorbim, într-adevăr, și de oportunitățile legate de reconstrucție, dar, incertitudinea persistând cu privire la finalizarea conflictului, nu cred că putem vorbi nici în perioada următoare de o efervescență investițională legată de reconstrucție, deși au început să se facă diverse planuri și sunt companii care se poziționează în această perspectivă. Cei care au investit în ultima vreme au fost, preponderent, cei care deja sunt aici. Ați văzut și că o parte, cel puțin, din megatranzacțiile din 2023, nu din 2024, s-au făcut, totuși, în registrul de consolidare. La fel, marile tranzacții din banking au fost tot cu jucători existenți în piață. În general, evident, sunt făcute de către multinaționale. Ne uităm cu foarte mare admirație și cu speranța că vom vedea tot mai multe mișcări de acest fel făcute și de către jucătorii locali.

Deci, da, ne uităm cu mare admirație la consolidarea unora dintre actorii locali, dintre companiile antreprenoriale, și la ieșirea lor la achiziții sau la cucerirea unor piețe regionale. Dar, în continuare, România este foarte dependentă de capitalul multinaționalelor (uneori mult-hulite). Și da, cei care sunt executivi în astfel de structuri au avut în ultima vreme o misiune mai dificilă în a promova cauza României ca o destinație mai ofertantă decât altele, pentru că, de multe ori, e vorba de emoții, de percepții. Noi n-am știut prea bine să ne profilăm de-a lungul timpului din perspectiva diplomației economice, nu s-a întâmplat nimic pozitiv în ultima vreme la acest capitol. Rămâne un subiect neglijat aproape cu totul de autorități. Iar o serie întreagă dintre politicile publice produc impresii mai negative decât ar fi nevoie.

De multe ori, costul de imagine al unei unei proaste politici -- de exemplu, fiscale sau al unei reglementări care nu e percepută ca fiind echitabilă sau ca susținând un mediu concurențial sănătos -- e mai mare decât beneficiul financiar care rezultă din colectarea unor venituri la buget. Deci, în continuare, eu cred că avem o problemă de percepție, la care ar trebui să lucrăm cu toții. Și cred că da, executivii din multinaționale se străduiesc să atragă investiții mai mari pentru filialele din România, în condițiile în care performanța lor obiectivă e uneori chiar mai bună sau mult mai bună decât a altor filiale din grup”, a precizat miercuri, la conferința CFO Summit 2025, Alexandru Reff, Country Managing Partner la Deloitte România și Moldova.

Dincolo de războiul dus de Rusia în Ucraina, România s-a aflat în prim-plan în ultimele luni și din alte motive. Pe de o parte, vorbim de scandalul legat de alegerile prezidențiale anulate și reprogramate, iar, pe de altă parte, vorbim de „politica” de impredictibilitate fiscală a guvernanților. Concret, cel mai recent exemplu este când autoritățile au venit cu noi modificări de taxe și impozite, pe nepusă masă, în ultimele zile din 2024, dar există și alte exemple în acest sens din cursul anului trecut.

Conform unui sondaj derulat recent de Deloitte printre directorii financiari din România, majoritatea acestora se așteaptă la o creștere a veniturilor în 2025 (58%), dar ponderea lor a scăzut continuu în ultimii ani, de la 73% în 2021.

Rezultatele sondajului subliniază nivelul semnificativ mai mare de prudență vizavi de cheltuielile de capital, comparativ cu anul precedent. Ponderea celor care anticipează o creștere de cheltuieli de capital a scăzut de la 46%, în ediția anterioară a sondajului, la 34%, în timp ce proporția celor care se așteaptă la o scădere a crescut brusc, de la 19%, în anul precedent, la 33%.

În ceea ce privește numărul de angajați, doar 26% dintre directorii financiari prevăd o creștere, procent în scădere semnificativă de la 37%, anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creștere de la 18%, în sondajul anterior. Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenți fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari.