Transparență în relația de muncă: Angajatorii au dreptul să verifice informațiile din CV-urile candidaților

Pornind de la vestea că lucrătorii vor putea verifica, în curând, dacă angajatorii au înscris corect toate elemente contractelor de muncă în registrul electronic de evidență a salariaților, am constatat că și angajatorii își doresc transparență în privința traseului profesional al celor pe care vor să-i angajeze, deși au această posibilitate încă din 2003, de la adoptarea actualului Cod al muncii, art. 29 alin. (4) nefiind modificat până în prezent.

Sigur, accesul este limitat la informații care au legătură cu activitatea profesională (a candidatului) relevantă în privința postului ce se vrea ocupat și este condiționat de încunoștințarea prealabilă a celui în cauză.

Articolul recent privind accesul lucrătorilor la datele pe care, oricum, trebuie să le găsească și în contractul de muncă a adus în discuție, de fapt, o mai veche nemulțumire a angajatorilor cu privire la seriozitatea unor lucrători, însă nu mă refer acum și nu m-am referit nici când am scris despre impactul accesului angajaților la Revisal, la angajatorii care își execută cu bună-credință obligațiile și nici la lucrătorii care, la rândul lor, tratează cu seriozitate relația de muncă.

Desigur, putem înțelege nemulțumirile angajatorilor care se confruntă cu fluctuații constante de personal, însă nu putem generaliza și spunem că toți lucrătorii sunt neserioși, așa cum nu putem spune nici despre toți angajatorii că ignoră aspectele care țin de echilibru, transparență și bună-credință în relațiile de muncă, iar legiuitorul a stabilit și pârghiile cu ajutorul cărora angajatorii pot selecta lucrătorii potriviți.

1. Avem, în primul rând, dreptul oricărui angajator de a verifica dacă aspectele indicate de persoana care solicită angajarea în CV sunt sau nu reale, solicitând informații de la fostul sau foștii angajatori, dar trebuie să-i comunice acest aspect candidatului înainte. 
2. În al doilea rând, informațiile solicitate sau furnizate, în cazul fostului ori foștilor angajatori, se vor limita la contextul profesional, respectiv activitățile desfășurate și durata angajării, fiind evitate astfel generalizările și prejudecățile care ar putea apărea în cazul în care angajatorii ar avea acces la informații mai detaliate despre trecutul profesional al candidaților. Se elimină posibilitatea ca angajatorii să obțină informații personale sau irelevante care ar putea afecta negativ candidatul, iar această limitare este menită să asigure transparența și echitatea în procesul de angajare, protejând în același timp drepturile individuale ale candidaților.
3. Nu în ultimul rând, este important de menționat că angajatorul are posibilitatea de a negocia și stabili o perioadă de probă. Aceasta oferă angajatorului șansa de a evalua competențele și adaptabilitatea candidatului la cerințele postului și la cultura organizațională a unității. 

Drepturile angajatorului privind organizarea și funcționarea unității nu sunt încălcate, deoarece perioada de probă permite o evaluare obiectivă și echitabilă a candidatului, iar Codul muncii prevede, pe durata sau la finalul perioadei de probă, posibilitatea încetării contractului exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

De asemenea, este important să nu comparăm situațiile de la fostul sau foștii angajatori cu cele de la locul de muncă pe care candidatul dorește să-l ocupe. Fiecare loc de muncă are propriile sale cerințe și particularități, iar evaluarea candidatului trebuie să se bazeze pe competențele și adaptabilitatea acestuia la noul post și la cultura organizațională a unității.

În concluzie, transparența în relațiile de muncă este esențială pentru a asigura un mediu de lucru echitabil și eficient, iar limitarea accesului la informațiile personale ale candidaților protejează drepturile acestora, în timp ce angajatorii au la dispoziție instrumente precum perioada de probă pentru a evalua competențele și adaptabilitatea noilor angajați. 

Astfel, se creează un echilibru între nevoia de verificare a informațiilor și respectarea confidențialității, contribuind la construirea unor relații de muncă bazate pe încredere și respect reciproc.