- În ipoteza în care părinții investesc pentru copil 100 de dolari pe lună din primul său an de viață până când acesta ajunge la maturitate, iar obiceiul este continuat de tânăr până la împlinirea vârstei de 59 de ani, averea acumulată se poate apropia de 1,4 milioane de dolari.
- Orizontul de timp determină strategia de investiții aleasă de părinți pentru contul copiilor. Pe termen lung, pot opta pentru investițiile graduale, recurente cu sume mici de bani și diversificate, în acțiunile cu cele mai mari ponderi din structura unui indice reprezentativ al unei piețe sau în ETF-uri „generaliste”. Pe termen scurt, focusul se mută pe titluri de stat, pentru mai multă siguranță.
- Calcul propriu: dacă, în urmă cu un an, ai fi investit într-un coș de acțiuni format din primele 15 cele mai mari companii americane, după criteriul capitalizării bursiere, ai fi obținut un randament de 35%, de două ori mai mare decât avansul indicelui S&P 500 în același interval.
Construind fondul de investiții al generației viitoare
Creșterea unui copil născut în 2024 până la absolvirea liceului implică un cost total, ajustat cu rata inflației, de aproape 595.000 de lei (echivalentul a circa 120.000 de euro), arăta un studiu realizat anul trecut de Clubulcopiilor.ro. Iar, în cazul în care familia se îmbogățește cu al doilea copil, părinții trebuie să mai scoată din buzunar – de-a lungul a 19 ani – alți 418.000 de lei, adică peste 80.000 de euro.Asta nu înseamnă că – și ne asumăm riscul de a folosi cuvinte mari – părinții nu trebuie să se gândească la cât de bine vor trăi cei mici atunci când vor ajunge mari sau cât de repede vor obține mult visata libertate financiară. Chiar și în eventualitatea în care (părinții) sunt prea absorbiți de propria viață și carieră, mai există o salvare...
Această preocupare poate cădea în sarcina bunicii – o veritabilă „instituție”, după cum o numea Andrei Pleșu într-un articol de opinie publicat în Dilema Veche cu aproape un deceniu în urmă. „Degrevaţi de veghea responsabilităţii pedagogice, (...) bunicii savurează dezinteresat farmecul nepoţilor, cu făcutele şi nefăcutele lor, cu răzgâielile lor inocente, cu vitalitatea lor de nedomesticit. Bunicii iubesc mai pur şi mai total”, observa ilustrul eseist în textul respectiv. Și, frecvent, le oferă nepoților sume de bani mai mari sau mai mici, am putea completa noi.
Revenind la tema articolului de astăzi, o variantă de lucru ar fi ca părinții să investească măcar o parte din aceste sume pentru viitorul copiilor.
De altfel, acest reflex nu e deloc nou. Cei născuți în anii ’70 sau la începutul anilor ’80 își mai amintesc probabil de arhaicele carnete CEC pe care atât părinții, cât și bunicii le alimentau cu câteva mii de lei vechi pentru diverse nevoi viitoare ale odraslelor. Desigur, în acele vremuri, încă nu era articulat conceptul de investiție, rolul libretelor CEC fiind strict de economisire, după cum o indică și denumirea băncii în care se făceau depozitele.
Nu vom insista prea mult asupra faptului că, după 1989, valoarea acelor bani s-a pierdut într-un context marcat de o devalorizare severă a monedei naționale și de o inflație crâncenă – în 1993, de exemplu, prețurile au crescut cu 256%. Însă niște învățăminte din acea experiență putem trage. E înțelept ca investițiile să fie diversificate – cu amendamentul de bun-simț că pe atunci era absolut imposibil – prin expunerea pe mai multe valute și clase de active. Dar asta știi deja.
Ce, probabil, nu-ți imaginezi e că investițiile în numele copiilor – preferabil, de la o vârstă cât mai fragedă – pot face minuni pe intervale lungi de timp. Într-una din lecțiile noastre de pe platforma de educație financiară InvestiMentor, ne imaginam acum ceva vreme două situații ipotetice. În prima, părinții (sau bunicii) investesc lunar echivalentul a 100 de dolari în contul copilului din momentul în care acesta împlinește un an. În cea de-a doua, familia îi dă copilului 1.000 de dolari când acesta împlinește 28 de ani și îl sfătuiește să investească la bursă pe cont propriu tot 100 de dolari pe lună, așa cum făcuseră părinții din primul scenariu.
Folosind „calculatorul” pus la dispoziția publicului de Securities and Exchange Commission (ASF-ul american) și asumând un randament mediu de 8% pe an, am obținut următoarele rezultate. Copilul familiei din primul studiu de caz ar agonisi nu mai puțin de 1,4 milioane de dolari până la împlinirea vârstei de 59 de ani, dacă ar continua, desigur, aceeași strategie odată ajuns adult. În schimb, copilul care s-ar apuca de investiții pe cont propriu din perioada tinereții ar avea la 59 de ani „doar” 148.000 de dolari. De la sine grăitor, nu?
GOOD TO KNOW: Într-un neostentativ „moment publicitar”, le reamintim celor care vor să investească pentru viitorul copiilor că Investimental le pune la dispoziție funcționalitatea MultiCont, care permite deschiderea a trei conturi suplimentare (pe lângă cel principal) în lei, euro și dolari.
Pe termen lung, ETF-uri, companii de talie mare și multă răbdare
În principiu, strategiile pe care le au la dispoziție părinții (inclusiv atunci când investesc banii bunicilor în numele celor mici) sunt binecunoscute. Ele diferă însă în funcție de momentul în care se decid să treacă la fapte: una e dacă încep atunci când copilul are un an și cu totul alta în cazul în care se gândesc să-i construiască un fond de investiții pentru studii de-abia în perioada adolescenței. Să le luăm pe rând.Cei care se apucă de treabă foarte devreme pot opta pentru clasica strategie a investitorului aflat la început de drum, care are beneficiul orizontului larg (15-25 de ani). Da, e vorba despre investițiile graduale, recurente cu sume mici de bani și diversificate. Pot alege acțiunile cu cele mai mari capitalizări dintr-o piață, sau cu ponderile cele mai mari din structura unui indice reprezentativ al unei piețe – BET sau BET-TRN (include și dividendele nete) în cazul bursei locale sau S&P 500, dacă ne referim la piața americană. Alternativ, au și opțiunea cumpărării unui fond trazancționabil (ETF), care urmărește dinamica unuia dintre acești indici.
Pentru diversificare, de folos poate fi funcționalitatea PIES, care le dă posibilitatea creării unor portofolii de investiții (cu execuție simplificată) personalizate, alcătuite din acțiuni americane. Acest tool permite simplificarea procesului de diversificare, cu resurse de timp și costuri asociate mai mici.
Care e frecvența optimă pentru alimentarea contului copiilor? Nu există o regulă foarte strictă, pentru că atunci când faci proiecții pe termen lung, „it’s about time in the market, not timing the market” – un principiu promovat de mulți investitori legendari, printre care și Charles Schwab, fondatorul grupului financiar cu același nume.
Recurența poate fi lunară, trimestrială, semestrială sau, la limită, chiar anuală. Dacă vrem să dăm contului și o dimensiune emoțională, însă nu în sensul rău al cuvântului, alimentările pot fi făcute cu ocazia marilor evenimente din an – de Crăciun, Paște, ziua de naștere sau onomastica copilului. Tot legat de frecvență, esențială în cazul funcționalității PIES, aplicată pe termen lung, este rebalansarea acestuia (măcar o dată pe an), în funcție de cum evoluează relevanța companiilor selectate. În privința ETF-urilor, investitorul nu are nicio grijă, întrucât fondul tranzacționabil își face singur „treaba” din această perspectivă.
GOOD TO KNOW: În ceea ce privește cele două alternative de investiții – în top acțiuni după capitalizare, respectiv într-un ETF care urmărește un anumit indice –, e cazul să recurgem din nou la puterea exemplului. Dacă, în urmă cu un an, ai fi investit într-un coș de acțiuni format din primele 15 cele mai mari companii americane, după criteriul capitalizării bursiere, ai fi obținut un randament de 35%, de două ori mai mare decât avansul indicelui S&P 500 în același interval.
Pentru acuratețe, ne-am bazat calculele pe datele platformei Macrotrends de la începutul săptămânii. Ponderea fiecărei acțiuni în coșul ipotetic este dată de capitalizarea bursieră. Cele mai bune performanțe le-au înregistrat Tesla (plus 72% de la finalul lui februarie 2024) și Nvidia (plus 65%). Iar cele mai modeste randamente le-au oferit Microsoft (minus 1%) și Eli Lilly (plus 15%).
Mai facem o precizare: mai greu de gestionat este momentul transferului de responsabilitate și de capital către copilul devenit adult. În cazul în care părinții, pe măsură ce au dobândit experiență, au ales discreționar să investească în acțiunile anumitor companii (stock picking) – plecând de la analize personale, preferințe și oportunități –, este de preferat ca tinerii moștenitori ai capitalului investițional să se întoarcă la strategia inițială, cea a investițiilor diversificate și recurente în companii de calibru.
Pe termen scurt sau mediu, precauția este cheia
Mergând pe scenariul în care părinții/ bunicii aleg să investească pentru bursa privată de studii a copilului cu doar câțiva ani înainte ca acesta să ajungă la maturitate, strategia se schimbă radical. Timpul rămas la dispoziție e mult mai scurt decât în prima ipoteză și investitorul nu-și mai poate permite luxul de a aștepta ca piața să-și revină după o eventuală criză – nimeni nu poate anticipa cu precizie când vom intra într-o perioadă „bear market”, însă toată lumea e conștientă că astfel de perioade nefaste se repetă ciclic –, așa cum a fost cea din 2007-2009.Așa că focusul se mută pe instrumentele cu venit fix cu riscuri asociate mai mici – mai direct spus, titlurile de stat. ETF-urile și companiile cu cea mai mare capitalizare din structura unui indice reprezentativ nu sunt cu totul scoase din discuție, însă ponderea lor va rămâne redusă și va tot scădea pe măsură ce durata de viață a portofoliului – tânărul urmează să înceapă studiile și are nevoie de bani – se apropie de final.
Nu în ultimul rând, implicarea copilului în administrarea portofoliului, inclusiv printr-o călătorie inițiatică în „Orașul Portofel”, se poate dovedi un exercițiu cel puțin la fel de profitabil ca transferul capitalului investit. Acesta îi creează reflexe sănătoase și îl poate ajuta inclusiv în cariera profesională sau pe durata studiilor. E, dacă vrei, cel mai eficient curs de educație financiară aplicată.
Apropo de banii generațiilor viitoare, traversăm de ceva vreme cel mai amplu transfer de avere din istorie, cu referire în special la familiile bogate din Statele Unite. Până în 2045, generația Baby Boomer va transfera generațiilor mai tinere peste 72 trilioane de dolari, sub formă de acțiuni, obligațiuni, cash și proprietăți imobiliare, estima firma de consultanță Cerulli Associates în urmă cu trei ani. Raportarea la acest număr poate fi demotivantă, însă, deopotrivă, ne arată că arta acumulării se moștenește din familie.
--
Această sinteză a știrilor bursiere a fost realizată cu ajutorul:
Deschidere de cont ultra-rapidă, funcționalități multiple, care să te ajute în procesul de tranzacționare, cotații real-time, acțiuni fracționare și heatmap pe platforma Investimental Global, comisioane super atractive. Deschide un cont de tranzacționare la Investimental
--
Comentarii articol (0)