Despre posibilele direcții ale pieței americane

• În scenariul optimist că economia americană nu se va contracta în primul trimestru, iar profiturile companiilor vor confirma într-o măsură rezonabilă estimările analiștilor, S&P 500 – printr-un efect de pendul – ar putea reatinge sau chiar depăși maximele din februarie.
• În schimb, dacă deasupra Americii se vor aduna norii negri ai unei contracții economice, iar rezultatele pe primul trimestru vor da serios peste cap estimările analiștilor (printr-o scădere a profiturilor), piața va lua în calcul într-o măsură din ce în ce mai mare scenariul recesiunii.
• În timpul Trump 1.0, impunerea unor taxe vamale de 25% pe importurile din China a antrenat un picaj al indicelui S&P 500, pe parcursul a trei luni, de peste 20%. Istoria se repetă sau doar rimează?

S&P 500, câteva ipoteze de lucru

Cea mai grăitoare expresie a faptului că bursa americană nu se simte prea bine a fost, probabil, declinul acțiunilor Tesla, evoluție care a redus cu peste 100 de miliarde de dolari averea lui Elon Musk – CEO-ul și cofondatorul producătorului de vehicule electrice și, totodată, cel dintâi sfătuitor al președintelui Donald Trump. Titlurile Tesla se depreciau la începutul lunii cu peste 50% față de maximele înregistrate în decembrie 2024. Desigur, în acest caz particular, declinul trebuie privit în oglindă cu saltul formidabil antrenat de rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie. Și atunci, și acum, emoția și-a spus decisiv cuvântul. Iar Trump, când a transformat pentru o zi peluza sudică a Casei Albe într-un showroom Tesla – pentru că prietenul la nevoie se cunoaște –, tot emoție a încercat să creeze.

Să trecem însă la chestiuni ceva mai serioase. Indicele reprezentativ S&P 500, principalul barometru al pieței americane, a scăzut cu puțin peste 10% față de recodul istoric atins în urmă cu trei săptămâni. Fără îndoială, acest parcurs stârnește unele neliniști, însă ar fi indicat să ne menținem calmul. În rândurile ce urmează, vom creiona câteva scenarii folosind două tipuri de „arme” – analiza fundamentală și tehnică – și inspirându-ne din lecțiile trecutului. 

Contradicție în termeni: la profituri mai mari, o corecție pe măsură

Înainte de toate, trebuie spus că rezultatele financiare raportate de companiile din componența indicelui S&P 500 în trimestru al patrulea din 2024 au fost mai mult decât satisfăcătoare, trei sferturi dintre emitenți surprinzând pozitiv analiștii. Concret, profiturile au fost cu 18,2% mai mari decât în ultimul trimestru al anului anterior, conform FactSet, unul dintre cei mai importanți furnizori de date și analize de pe Wall Street. Asta în condițiile în care estimările de la finalul anului trecut indicau un avans de aproximativ 12%. De altfel, e cea mai bună creștere trimestrială din T4 2021, când raportarea se făcea la 2020, un an plin de încercări, cu fracturi în lanțurile de distribuție și cu întreruperi de activitate.

Dar rezultatele de excepție anunțate nu au avut darul de a mișca piața semnificativ, trăgând un prim semnal de alarmă pentru investitori. Treptat, anticiparea posibilelor efecte ale taxelor vamale asupra economiei americane – tema predilectă a președintelui Trump încă din primele zile ale mandatului său –, a început să țină capul de afiș și să cântărească din ce în ce mai greu. În vreme ce rezultatele pe trimestrul recent încheiat zugrăveau o imagine idilică a trecutului, taxele vamale semnalizau riscuri cu privire la evoluțiile viitoare, chiar dacă analiștii anticipau dinamici pozitive și în 2025. Creșterea estimată a profitului companiilor din structura S&P 500 e în continuare una consistentă, aceasta urmând să se ridice, tot potrivit FactSet, la 11,6% – o evoluție superioară celei din 2024 (plus 10,4%). E adevărat însă că, pe parcurs, estimările au fost revizuite în scădere, fenomen așteptat să continue, pe măsură ce analiștii își revizuiesc estimările și le calibrează mai bine cu evoluțiile din economie. Până în acest moment, ajustările nu au fost semnificative – cu 1% mai mici la nivel agregat raportat la situația de la 31 decembrie 2024, conform FactSet.

Oare, să nu fi luat în calcul autorii acestor previziuni optimiste impactul taxelor vamale – marea „sperietoare” a Americii atât pe plan intern, cât și în relația cu partenerii comerciali – asupra dinamicii Produsului Intern Brut (PIB-ului)?! Evident, o asemenea scăpare este de neimaginat. Dimpotrivă, FactSet constată, în cel mai recent raport, că numărul companiilor care au făcut trimitere la taxele vamale în teleconferințele cu investitorii e cel mai ridicat din ultimii zece ani. Cu mențiunea că acuratețea previziunilor poate fi afectată totuși de volumul ridicat de variabile – tabloul macroeconomic se poate schimba de pe o zi pe alta – pe care analiștii le iau în calcul.

GOOD TO KNOW:  „Piața e condusă de frică, nu de date reale negative”, punctează Tom Essaye, fondatorul Sevens Report Research, într-o notă către investitori, preluată la începutul săptămânii de MarketWatch. Ce-i drept, căderea piețelor din timpul ședinței de luni a venit după un weekend în care Donald Trump nu a exclus posibilitatea ca economia americană să intre în recesiune. Întrebat într-un interviu pentru Fox News Channel dacă acest scenariu e de luat în calcul, președintele a dat un răspuns interpretabil: „Urăsc să fac previziuni de tipul ăsta. (...) Traversăm o perioadă de tranziție, pentru că facem ceva în stil mare”. 

Într-un fel, Trump a confirmat indirect îngrijorările iscate pe final de februarie de GDPNow, un algoritm al Federal Reserve Bank of Atlanta prin intermediul căruia se încearcă o prognozare a evoluției economiei americane. În prezent, GDPNow semnalează o posibilă scădere a PIB-ului Statelor Unite cu 2,4% în primul trimestru din 2025. Cu toate că nu știm cu certitudine dacă lucrurile vor sta chiar așa – GDPNow nu este infailibil –, impactul la nivel de percepție nu poate fi neglijat, mai ales că înainte de actualizarea din 28 februarie, indicatorul semnala o creștere trimestrială așteptată de peste 2%. Pare totuși destul de clar faptul că prognoza de la finalul lunii trecute a contribuit semnificativ la panica iscată pe piața americană în ultimele două săptămâni.

Recesiune? Vom ști de-abia la finalul lui iulie

Cum nu deținem globul de cristal ca să citim cu acuratețe viitorul, nu avem decât să dezvoltăm și să argumentăm câteva ipoteze de lucru. În scenariul optimist că economia americană nu se va contracta, iar profiturile companiilor vor confirma într-o măsură rezonabilă estimările analiștilor, S&P 500 – printr-un efect de pendul – ar putea reatinge sau chiar depăși maximele din februarie, într-un interval de timp nu prea îndepărtat. Invers spus, datele pozitive nu ar mai justifica sell-off-ul care a fost norma ultimei perioade.

Susținerea acestei ipoteze este ajutată și de „ieftinirea” companiilor americane din perspectiva multiplilor de evaluare. Cel mai recent raport FactSet indică un trailing PER (Price-to-Earnings Ratio) la nivelul S&P 500, care ține cont de rezultatele pe ultimele 12 luni, de 25,5, în scădere semnificativă față de începutul anului (aproape 28, la momentul respectiv). Și forward PER, cel care „măsoară” valoarea companiilor pe baza profiturilor proiectate în 2025, s-a redus la 20,7 de la 21,5, cât era la finalul anului trecut.
 
Mai e de așteptat, însă, până când vom avea toate datele problemei. Majoritatea companiilor încep să publice rezultatele aferente primului trimestru din a doua jumătate a lui aprilie, iar primele estimări oficiale ale PIB-ului vin către finalul lunii.

În schimb, dacă deasupra Americii se vor aduna norii negri ai unei contracții economice, iar rezultatele pe primul trimestru vor da peste cap în sens negativ estimările analiștilor, nici bursa nu se va simți prea bine, deoarece investitorii vor începe să ia în calcul, într-o proporție din ce în ce mai mare, scenariul recesiunii, definită ca două trimestre consecutive de contracție. Într-un astfel de scenariu volatilitatea pieței va fi probabil una ridicată, iar investitorii vor căuta asiduu semne care să confirme fie deteriorarea, fie reziliența economiei americane.

Trecutul ne învață că, de fiecare dată când recesiunea plutește în aer – apropo, economiștii de la J.P. Morgan consideră că acest scenariu are șanse de 40% să se materializeze –, piața tinde să scadă cu cel puțin 20% față de cele mai recente maxime, adică să intre într-un teritoriu în care urșii (bear market) dețin controlul.

 
O paralelă justificată la șapte ani distanță 

Depănând amintiri, n-ar strica să învățăm din lecțiile lui 2018, anul în care același președinte american, în timpul primului său mandat, speria piețele cu aceeași retorică – ne referim, desigur, la creșterea taxelor vamale. Pe atunci, Trump își îndrepta tunurile spre China, prin impunerea unor taxe de 25% pe importurile din această țară. Consecința? S&P 500 a scăzut cu circa 21% în decurs de numai trei luni.

Merită să facem câteva precizări de ordin tehnic. Declinul s-a realizat în trei etape distincte: prima – de scădere rapidă, cu aproximativ 11% în decurs de trei săptămâni și jumătate, a doua – cea mai lungă, de evoluție laterală (testând de două ori media mobilă de 200 zile), timp de aproximativ șase săptămâni și a treia – tot de scădere rapidă, având o amplitudine similară cu prima, dar o întindere de două ori mai mică. Deși panica s-a resimțit destul de bine pe final de 2018, mai precizăm faptul că economia americană nu a intrat în recesiune în acel an și nu a avut nici măcar un trimestru de scădere.

GOOD TO KNOW: Media mobilă de 200 de zile – calculată după formula suma prețurilor de închidere din ultimele 200 de zile împărțită la 200 – este un indicator de referință folosit în analiza tehnică pentru a identifica tendințele pe termen lung. Pe un trend ascendent pe termen lung, această medie mobilă evoluează în cea mai mare parte a timpului sub prețul instrumentului analizat. Este acceptat ca, rar și pe intervale scurte de timp, prețul să intre și sub media mobilă, revenind ulterior peste aceasta. Dacă vrei să afli mai multe informații despre analiza tehnică a instrumentelor financiare, poți accesa Investimentor, cel mai amplu program educațional dezvoltat de un broker din România.

Făcând un calcul simplu, se poate constata că o repetare a scenariului din 2018, când indicele a suferit un declin de 21%, ar situa indicele S&P 500 foarte aproape de un suport tehnic important – maximul anului 2021, augmentat de poziționarea lui la jumătatea ultimului swing amplu de creștere (adică între minimul din octombrie 2022 și maximul istoric de la începutul acestui an). Iar, dacă transpunerea în text a unei poze pare o chestiune complicată, încurajăm o privire fugară asupra evoluției indicelui american, convinși fiind că situația poate fi mult mai ușor analizată din perspectivă vizuală.

E ultracunoscută zicala că istoria are tendința să se repete, însă poate mai potrivită pentru piețele financiare e o butadă atribuită lui Mark Twain: „Istoria nu se repetă, dar adeseori rimează”. Rămâne de văzut dacă rima își face simțită prezența și de această dată. Și, apropo de relativitatea lucrurilor, nu este sută la sută cert că îndrăgitul autor de literatură pentru copii chiar a spus asta vreodată.

Pe final, n-ar strica să ne descotorosim de sarcasmul care l-a caracterizat pe Mark Twain – aici ne referim la cărțile lui destinate adulților – și să ridicăm capul din nisip, amintind cea mai recentă țintă de preț pentru S&P 500 la final de an în viziunea Goldman Sachs: banca de investiții a revizuit-o în scădere de la 6.500 de puncte la 6.200 de puncte, însă vestea bună e că ar echivala cu un avans de peste 10% față de nivelurile de ieri.

--
Această sinteză a știrilor bursiere a fost realizată cu ajutorul:

Deschidere de cont ultra-rapidă, funcționalități multiple, care să te ajute în procesul de tranzacționare, cotații real-time, acțiuni fracționare și heatmap pe platforma Investimental Global, comisioane super atractive. Deschide un cont de tranzacționare la Investimental

--