UPDATE: Recalcularea indemnizației CCC trebuie să se poată face inclusiv după împlinirea de către copil a vârstei de doi / trei ani, dacă ulterior, în baza unei hotărâri definitive, s-au acordat diferențe de drepturi salariale. Decizia ICCJ a fost publicată

• Indemnizația pentru creșterea copilului poate fi recalculată chiar și după ce copilul împlinește 2-3 ani, dacă beneficiarul obține ulterior drepturi salariale suplimentare prin hotărâre judecătorească definitivă.
• ICCJ a stabilit că recalcularea se poate realiza la cererea persoanei îndreptățite, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, chiar dacă indemnizația nu se mai află în plată.
• Venitul există din momentul în care titularul a prestat munca și a dobândit creanța salarială, chiar dacă plata a fost întârziată, iar o hotărâre definitivă doar constată dreptul, nu-l creează.

„În interpretarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2), art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, în forma în vigoare la data de 16 mai 2019, respectiv a dispoziţiilor art. 3 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma în vigoare în prezent, precum şi a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se realizează, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, la cererea persoanei îndreptăţite, chiar după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, dacă ulterior, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au acordat diferenţe de drepturi salariale sau asimilate acestora, impozabile, drepturi corespunzătoare perioadei de contributivitate impuse de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010”, a stabilit ICCJ la începutul lui martie, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept civil. Decizia 66/2025 a fost publicată luni în Monitorul Oficial. 

OUG nr. 111/2010 prevede posibilitatea beneficiarului indemnizației să obțină recalcularea acesteia și eventualele diferențe de plată pe toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Recalcularea se cere pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, adeverinţe sau alte acte doveditoare privind rectificarea veniturilor care au stat la baza acordării indemnizației. Desigur, recalcularea poate duce și la situații în care se constată că beneficiarul are de dat bani înapoi statului. 

Sesizarea ICCJ s-a făcut în contextul unui proces privind recalcularea indemnizației CCC ca urmare a obținerii unor venituri salariale suplimentare, stabilite retroactiv printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Reclamanta, care beneficiase de CCC și indemnizația aferentă între 2017 și 2019, a obținut în 2020 o hotărâre judecătorească definitivă prin care angajatorul său era obligat la plata unor diferențe salariale, reprezentând sporuri pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. 

Când a solicitat recalcularea indemnizației la agenția de plăți, întrucât baza de calcul inițială nu conținea aceste sume suplimentare, calculate retroactiv, agenția a refuzat, argumentând că legislația aplicabilă (OUG nr. 111/2010 și normele sale de aplicare) nu prevede explicit posibilitatea recalculării indemnizației în astfel de situații retroactive, mai ales când cererea este formulată după expirarea perioadei în care se acordă indemnizația. Într-adevăr, formularea din OUG 111 se referă strict la solicitarea recalculării pe perioada cât indemnizația se află în plată. 

Tribunalul Suceava, în primă instanță, a admis acțiunea reclamantei, obligând autoritatea să recalculeze indemnizația și să plătească diferențele rezultate, apreciind că veniturile reale trebuie să prevaleze asupra aspectelor formale. Mai exact, instanța a motivat că relevant este venitul efectiv realizat în perioada de referință pentru obținerea indemnizației, iar nu momentul când venitul a fost efectiv plătit. În plus, tribunalul a reținut că prevederile normative secundare (HG nr. 52/2011) invocate de autoritate fuseseră deja anulate parțial printr-o altă hotărâre judecătorească definitivă pronunțată de Curtea de Apel București în 2020.

Agenția a atacat această hotărâre dată de tribunal, insistând pe excepția prescripției dreptului material la acțiune și pe interpretarea restrictivă a normelor legale privind recalcularea indemnizației pentru creșterea copilului, susținând că această recalculare este posibilă doar în cazuri specifice, strict definite de lege, cum ar fi erorile inițiale de calcul sau date eronate constatate prin controale.Având în vedere importanța și noutatea acestei probleme juridice, Curtea de Apel Suceava, sesizată cu recursul formulat de agenția de plăți, a constatat că soluționarea cauzei depinde de lămurirea unei chestiuni de drept care nu fusese tranșată până în acel moment de ICCJ.

Înalta Curte a reţinut că venitul, ca element al bazei de calcul, există din momentul în care titularul a prestat munca şi a dobândit creanţa salarială, chiar dacă plata a fost întârziată sau contestată. O hotărâre definitivă nu creează un drept nou, ci doar îl constată – de aceea indemnizaţia trebuie ajustată pentru a reflecta realitatea economică a perioadei de contribuţie. Curtea a respins teza potrivit căreia beneficiarul ar trebui să solicite recalcularea în interiorul concediului de creştere. O asemenea condiţie – cu caracter de sancţiune substanţială – ar trebui să fie expresă şi clară; or, legea nu o prevede. Din contră, art. 3 alin. (9) O.U.G. 111/2010 obligă statul să plătească diferenţele „pentru întreaga perioadă” de drept, odată ce recalcularea arată un cuantum superior.