Dacă privim dincolo de comportamentele imediat vizibile, observăm că fundamentul psihologic al celor două abordări diferă radical. Liderul autoritar e ghidat de o viziune clară a rezultatului final și de convingerea că direcția sa fermă va cataliza potențialul echipei. În contrast, liderul toxic operează dintr-un loc al insecurității personale, iar controlul pe care îl exercită devine un instrument de auto-validare, nu de creștere colectivă.
Această diferență în motivația profundă se manifestă în nenumărate interacțiuni zilnice care, cumulate în timp, creează fie un mediu de dezvoltare clară și bine orientată, fie unul de anxietate cronică și epuizare emoțională. Distincția devine astfel nu doar o chestiune teoretică, ci o necesitate practică cu implicații directe pentru sănătatea psihologică a organizațiilor.
Ce înseamnă leadership-ul toxic?
Leadership-ul toxic se manifestă atunci când un lider abuzează de puterea sa, creând un mediu de lucru disfuncțional. Acest stil este caracterizat prin:
- Manipulare emoțională: folosirea fricii, vinovăției sau amenințărilor pentru a controla angajații;
- Inconsecvență: schimbarea frecventă a așteptărilor sau regulilor fără o comunicare clară;
- Favoritisme: tratarea diferențiată a membrilor echipei pe baze subiective;
- Lipsa responsabilității: refuzul de a-și asuma greșelile și tendința de a blama echipa;
- Micromanagement excesiv: supravegherea obsesivă a tuturor detaliilor și lipsa încrederii în capacitățile echipei.
Consecințele leadership-ului toxic sunt devastatoare: rata ridicată de burnout, performanță scăzută, moralul diminuat al echipei și o cultură organizațională bazată pe frică.
Ce este leadership-ul autoritar?
În contrast, leadership-ul autoritar reprezintă acea abordare de conducere fermă și directă, în care regulile sunt precise și așteptările clar comunicate, însă - și aici e diferența esențială - liderul acționează cu corectitudine, onestitate și respect autentic față de echipă. Acest stil:
- Stabilește direcții clare: oferă viziune și scopuri bine definite;
- Ia decizii decisive: nu ezită să preia conducerea și responsabilitatea;
- Menține standarde înalte: are așteptări ridicate, dar realiste;
- Oferă feedback direct: comunică deschis, dar constructiv;
- Păstrează structura ierarhică: definește clar rolurile și responsabilitățile.
Un lider autoritar poate părea rigid sau inflexibil, dar scopul său este de a ghida echipa spre excelență și rezultate, nu de a-și consolida poziția de putere prin diminuarea celorlalți.
Unde se trasează linia între cele două?
Diferența fundamentală stă în intenție și impact. Iată câteva puncte care pot ajuta la identificarea liniei de demarcație:
1. Obiectivul criticii- Toxic: critica vizează persoana, nu comportamentul ("Ești incompetent", ca o afirmație generală despre persoana în cauză, practic despre o judecată a unei trăsături de caracter și nu despre sancționarea unui comportament izolat);
- Autoritar: critica vizează acțiunile și oferă căi de îmbunătățire ("Această abordare nu funcționează, hai să încercăm altceva").
- Toxic: greșelile sunt pretexte pentru umilire publică și penalizare;
- Autoritar: greșelile sunt oportunități de învățare, deși consecințele rămân.
- Toxic: respinge orice formă de feedback și se simte amenințat de opinii contrare;
- Autoritar: poate prefera propriile soluții, dar ascultă și evaluează feedback-ul primit.
- Toxic: controlul este exercitat pentru a satisface nevoia de putere personală;
- Autoritar: controlul vizează eficiența proceselor și atingerea obiectivelor.
- Toxic: distruge inițiativa și creativitatea prin frică constantă;
- Autoritar: poate limita temporar autonomia pentru proiecte critice, dar încurajează dezvoltarea pe termen lung.
Transformarea stilului autoritar în toxic - semnale de alarmă
Un lider autoritar poate aluneca spre toxicitate atunci când:
- Devine intolerant la orice formă de dezacord;
- Începe să vadă loialitatea ca fiind mai importantă decât competența;
- Personalizează criticile și le transformă în atacuri;
- Izolează echipa de restul organizației pentru a menține controlul;
- Pedepsește inițiativele care nu i-au fost prezentate în prealabil.
Cum cultivi autoritatea fără toxicitate
Pentru liderii care preferă un stil mai directiv, există modalități de a-și exercita autoritatea în mod constructiv:
- Combină claritatea cu respectul - Fii direct în cerințe, dar respectuos în comunicare;
- Explică rațiunea deciziilor - Ajută echipa să înțeleagă motivele din spatele deciziilor autoritare;
- Creează zone de autonomie - Stabilește domenii în care membrii echipei pot decide independent;
- Recunoaște public contribuțiile - Pune în valoare ideile și eforturile echipei;
- Solicită feedback structurat - Creează mecanisme formale pentru primirea opiniilor critice.
Concluzie
Leadership-ul autoritar poate fi eficient și chiar necesar în anumite contexte, precum situații de criză, proiecte cu termene-limită stricte sau medii care necesită coordonare precisă. În schimb, leadership-ul toxic nu are niciodată justificare și reflectă, de cele mai multe ori, insecurități personale și lipsa abilităților autentice de conducere.
Diferența nu stă neapărat în "ce" face un lider, ci în "cum" și "de ce" o face. Un lider autoritar inspiră respect prin competență și claritate, în timp ce un lider toxic comandă supunere prin frică și manipulare.
În final, liderii autentici, indiferent de stilul adoptat, pun pe primul plan binele echipei și al organizației, nu propriul ego sau nevoia de control. Atunci când autoritatea este exercitată cu integritate și respect, ea poate deveni o forță motivantă care conduce echipele spre o reală performanță.
----
Avocatnet.ro, în colaborare cu psihologul Vicențiu Maftei (www.psihologvicentiumaftei.ro), prezintă o serie de articole care explorează în profunzime provocările vieții profesionale moderne. Fiecare material abordează aspecte esențiale ale experienței la locul de muncă, ajutându-te să înțelegi mai bine factorii de stres și presiune. Printr-o abordare clară și practică, vrem să te sprijinim în găsirea echilibrului și împlinirii în carieră.
Comentarii articol (0)