La 1 ianuarie 2007, Bulgaria si Romania vor intra in randurile Uniunii Europene /UE/. Locuitorii lor vor putea, de asemenea, intra pe piata muncii din Hexagon, noteaza Christine Fauvet-Mycia, trimisul special la Sofia al cotidianului francez Le Figaro, intr-o editie recenta a acestuia.
La 1 ianuarie 2007, Bulgaria si Romania vor intra in randurile Uniunii Europene /UE/. Locuitorii lor vor putea, de asemenea, intra pe piata muncii din Hexagon, noteaza Christine Fauvet-Mycia, trimisul special la Sofia al cotidianului francez Le Figaro, intr-o editie recenta a acestuia.
Ministrul francez al afacerilor externe, Catherine Colonna, aflata intr-o vizita la Bucuresti, joi, 30 noiembrie, si la Sofia, vineri, 1 decembrie, le-a dat o veste buna Romaniei si Bulgariei: deschiderea pietei franceze a muncii pentru cetatenii lor, de la 1 ianuarie 2007, ziua intrarii acestor doua tari in Uniunea Europeana; o deschidere, desigur, "progresiva si controlata", dar o deschidere neintarziata, in conditiile in care Franta a asteptat data de 1 mai 2006 pentru a lua o masura similara in cazul lucratorilor din cele zece state - printre care Polonia si deja celebrii sai "instalatori" - care au aderat la UE in 2004. Pe atunci, doar Marea Britanie, Irlanda si Suedia nu au impus restrictii pentru forta de munca din tarile Europei de Est. Toate celelalte au dorit instituirea unor clauze de salvgardare. In prezent, rolurile sunt inversate: pe cand Marea Britanie se dovedeste tematoare, Franta pare grijulie sa se arate deschisa, noteaza ziarul Le Figaro.
"Optiunea coerentei" Amintind ca "libera circulatie a lucratorilor este unul dintre principiile fondatoare ale Europei", ministrul francez delegat pentru afaceri europene a afirmat ca Franta doreste, inca de la 1 ianuarie 2007, sa ii trateze pe picior de egalitate pe lucratorii bulgari si romani si pe cetatenii celorlalte noi state membre. "Aproximativ 60 de meserii din sapte sectoare de activitate ce acopera segmente foarte ample ale economiei franceze - cum ar fi constructiile, hoteluri, agricultura - vor fi, asadar, deschise pentru lucratorii romani si bulgari. "Este optiunea coerentei", a subliniat Catherine Colonna, evocand necesitatile pietei franceze a muncii. "Trebuie ca cererea si oferta sa se intalneasca in mod progresiv si gandit", a insistat ea.
Acest semnal adresat Sofiei si Bucurestiului se doreste o marturie a "increderii" fata de autoritatile din cele doua tari care mai au de infaptuit progrese pe calea reformelor, dupa cum nu a ezitat sa aminteasca ministrul francez, dar se cuvine sa fie intampinate "cu bratele deschise" pentru ca este "in interesul tuturor ca reunificarea familiei europene sa reuseasca".
Italia si Grecia, destinatii preferate In luna octombrie, guvernul lui Tony Blair a dat de inteles ca va veghea la limitarea foarte stricta a intrarii lucratorilor romani si bulgari pe teritoriul regatului britanic. El a dezvaluit faptul ca, in Marea Britanie, au venit 400.000 de lucratori din tarile ce au aderat la UE in 2004, adica un numar cu mult mai mare fata de estimarile oficiale, ce prevedeau intre 5.000 si 13.000 de noi imigranti pe an. Aceasta afluenta a determinat opozitia conservatoare, dar si pe unii responsabili din Partidul Laburist, sa ceara, pe viitor, un "laxism" mai scazut, de teama de a nu vedea debarcand pe teritoriul britanic intre 60.000 si 140.000 de imigranti bulgari si romani, potrivit studiilor guvernamentale.
Anuntul britanic a fost dezagreabil pentru urechile bulgarilor si romanilor, desi Marea Britanie nu este - a priori - tara in care ei isi doresc cel mai mult sa mearga sa lucreze. De la caderea comunismului, romanii prefera Italia. In 2004, 175.000 au obtinut un permis de munca in aceasta tara, 90.000 au ales Ungaria, 73.000, Germania, iar 60.000, Franta. La randul lor, 750.000 de bulgari au emigrat, in principal in Grecia /200.000/, in Italia /60.000/ si in Spania /80.000/. Lucrul acesta il face pe un functionar bulgar sa spuna - in gluma - ca UE nu trebuie sa isi faca griji in privinta unui aflux de lucratori bulgari si romani, intrucat acestia se afla deja in tarile Uniunii!
Cuvintele lui Catherine Colonna, care s-a situat pe pozitie opusa celei a vecinilor britanici, nu a putut decat sa le bucure pe gazdele sale, conchide ziarul parizian de dreapta (proguvernamental).
Comentarii articol (0)