Piata muncii din Romania se va transforma radical in procesul de integrare europeana

 Potrivit studiului intitulat "Evolutia ocupatiilor pe piata fortei de munca din Romania in perspectiva anului 2010", in anii tranzitiei economice, volumul ocuparii din Romania a scazut aproape continuu, iar distributia pe ramuri si sectoare a acesteia s-a schimbat in mod radical.
 
 In ultimii 20 ani, sistemul ocupational si-a schimbat tendinta istorica de evolutie, cunoscand ample mutatii. Cele mai spectaculoase dinamici le-au inregistrat grupele "lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit" (o reducere de 1,58 milioane persoane in perioada 1977-1992) si "muncitori calificati" (o reducere de 2,14 milioane in perioada 1992-2002). Reducerea populatiei ocupate in agricultura s-a produs pe seama scaderii fortei de munca avand calificari mai inalte, fapt ce nu este de natura sa conduca la modernizarea acestei activitati economice.
 
 Cu toate acestea, tendintele ultimilor ani nu indica premisele dezvoltarii unei economii competitive, grupa ocupationala "tehnicieni, maistri si asimilati" cunoscand reduceri de personal, iar grupa "specialisti cu ocupatii intelectuale" inregistrand cresteri extrem de reduse.
 
 Daca in procesul de restructurare economica, industria prelucratoare a pierdut efective semnificative de personal (in special din randul muncitorilor calificati), ramurile economice din cadrul sectorului tertiar (comert, activitate hoteliera si de alimentatie publica, finante, banci, asigurari, invatamant, sanatate si asistenta sociala, administratie publica si asigurari sociale) si-au sporit efectivele desi nu in ritmul necesar, ceea ce pune in evidenta doar o orientare a sistemului ocupational romanesc catre cel european.
 
 In afara schimbarilor de tendinta la nivelul grupelor ocupationale majore, asa cum era de asteptat, procesul de restructurare economica a determinat si schimbari semnificative in tipul si continutul ocupatiilor: au aparut ocupatii noi, iar pe de alta parte, continutul multor altora a suferit modificari.
 
 Rezultatele analizei secundare elaborate in cadrul cercetarii monografice arata ca indiferent de tipologia lor, majoritatea ocupatiilor au inregistrat schimbari in continutul muncii, incercand sa se adapteze schimbarilor produse la nivelul tehnologiilor si la nivelul noilor structuri organizationale ale firmelor. In ceea ce priveste principalele competente asociate cu schimbarile in continutul muncii, acestea sunt utilizarea computerului, rezolvarea problemelor aparute, managementul resurselor si comunicare. Competentele trans-sectoriale, precum utilizarea computerului si cunoasterea unei limbi straine (cu precadere a limbii engleze) sunt si raman cele mai importante.
 
 Pe langa acestea, datorita extinderii sectorului privat si a schimbarilor rapide generate de restructurari in anumite sectoare si de extinderea/dezvoltarea activitatii, orientarea spre profit si serviciile "orientate spre client" in alte sectoare au facut ca anumite competente precum "rezolvarea de probleme", "comunicarea" si "managementul resurselor" (cu precadere a celor de timp) sa devina din ce in ce mai valorizate la nivelul tuturor ocupatiilor.
 
 Ocupatiile de "strapungere" se dezvolta in domenii noi (pe nise de piata), cu cerinte ridicate cu privire atat la nivelul cat si la calitatea competentelor necesare, sunt caracterizate de ponderi mai ridicate ale lucrului cu program partial sau cu contract pe perioada determinata. Acestea reprezinta tendinte incipiente ale evolutiei catre o ocupare flexibila, de calitate (cu precadere in zona serviciilor). Circa 42 la suta dintre reprezentantii firmelor cred ca, la nivelul propriilor firme, au avut loc importante schimbari in ultimii cinci ani in plan tehnologic si un procentaj similar estimeaza ca vor avea loc importante schimbari in urmatorii cinci ani.
 
 Modernizarea tehnologica a fost perceputa cu precadere in firmele din domeniul industriei prelucratoare, transport, depozitare si comunicatii si industriei extractive. In firmele din comert si tranzactii imobiliare s-a identificat in mai mica masura manifestarea schimbarilor tehnologice.
 
 O alta dimensiune esentiala a schimbarilor cu care s-au confruntat firmele romanesti o constituie cele de natura organizatorica. Desi amploarea schimbarilor in modalitatea de organizare pare a fi comparabila cu cea a schimbarilor din domeniul tehnologic, totusi, putem identifica sectoarele agricultura si silvicultura, extractiv si energie electrica si termica, gaze si apa cu accent mai mare pus pe schimbari de natura organizatorica (restructurari de personal).
 
 La nivelul anului 2005, cele mai multe firme creatoare de noi locuri de munca activeaza in constructii si sectorul serviciilor. Aceleasi activitati ale economiei nationale sunt caracterizate de cele mai mari diferente intre volumul de forta de munca angajata si cel de forta de munca plecata din firme, in favoarea celei dintai, plasand aceste sectoare in zona celor cu cel mai mare potential de dezvoltare economica.
 
 Fluctuatiile cele mai importante de personal (intrari si iesiri/plecari din firme) se manifesta cu precadere in cazul unor ocupatii care nu necesita nivel inalt de educatie sau calificare, scorurile cele mai ridicate obtinandu-le ocupatiile de muncitor necalificat, confectioner, agent paza.
 
 Perceptia angajatorilor, conform careia ar exista oferta de munca abundenta pare departe de realitate, din ce in ce mai multe firme confruntandu-se cu dificultati in recrutarea personalului mai mult sau mai putin calificat. Din totalul firmelor care au identificat schimbari tehnologice in ultimii cinci ani, 62,2 la suta au desfasurat cursuri de pregatire in 2005, pe ansamblul firmelor investigate in cadrul anchetei reprezentative la nivel national, s-au desfasurat programe de pregatire profesionala adresate personalului firmei in doar 32,7 la suta.
 
 Concordanta dintre cererea si oferta de munca investigata prin inregistrarea zilnica, pe parcursul a doua saptamani, a informatiilor de la agentiile locale de ocupare a pus in evidenta urmatoarele aspecte - cei mai multi dintre angajatori au solicitat persoane calificate pentru domeniile corespunzatoare grupelor "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor", "operatori la instalatii si masini si asamblori de masini, echipamente si alte produse" si "muncitori necalificati", cele mai mari deficite de locuri de munca identificate au fost "pentru tehnicieni, maistri si asimilati", "agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit", "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor" si "muncitori necalificati", iar cele mai mari excese de locuri de munca s-au inregistrat pentru "functionari superiori", "specialisti cu ocupatii intelectuale", "functionari administrativi", "lucratori operativi in servicii, comert si asimilati" si "operatori la instalatii si masini si asamblori de masini, echipamente si alte produse".