Legea privind Organizarea si Functionare Curtii Constitutionale

 CAPITOLUL I Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.
(2) Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala în România.
(3) Curtea Constitutionala este independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi.
Art. 2. - (1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului.
(2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care încalca dispozitiile sau principiile Constitutiei.
(3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Art. 3. - (1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege.
(2) În exercitarea atributiilor care îi revin Curtea Constitutionala este singura în drept sa hotarasca asupra competentei sale.
(3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu poate fi contestata de nici o autoritate publica.
Art. 4. - Sediul Curtii Constitutionale este în municipiul Bucuresti.

CAPITOLUL II Organizarea Curtii Constitutionale
Art. 5. - (1) Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele României.
(3) Curtea Constitutionala se înnoieste cu o treime din numarul judecatorilor din 3 în 3 ani.
(4) Fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor sai, la propunerea Biroului permanent si pe baza recomandarii Comisiei juridice, în calitate de judecator, persoana care a întrunit numarul cel mai mare de voturi.
(5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridica de grupurile parlamentare, de deputati si de senatori. Fiecare candidat va depune "curriculum vitae" si actele doveditoare ca îndeplineste conditiile prevazute de Constitutie. Candidatii vor fi audiati de comisie si de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toti candidatii.
Art. 6. - Curtea Constitutionala îsi desfasoara activitatea în plen, în conditiile prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, iar actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel.
Art. 7. - (1) Curtea Constitutionala are un presedinte ales prin vot secret, pentru o perioada de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecatorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curtii.
(2) Mandatul presedintelui poate fi reînnoit.
(3) Pentru alegerea presedintelui, fiecare grupa de judecatori numiti de Camera Deputatilor, de Senat si de Presedintele României poate propune o singura candidatura. Daca la primul tur de scrutin nici un candidat nu întruneste majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasati sau trasi la sorti, daca toti candidatii obtin acelasi numar de voturi. Operatiunile de alegere a presedintelui sunt conduse de judecatorul cel mai în vârsta.
(4) Presedintele numeste un judecator care îi va tine locul în timpul absentei.
Art. 8. - (1) În caz de vacanta a functiei, se alege un presedinte pâna la încheierea perioadei de 3 ani prevazute la art. 7 alin. (1).
(2) Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacantei, potrivit procedurii prevazute la art.7 alin.(3).
Art. 9. - (1) Presedintele Curtii Constitutionale are urmatoarele atributii: a) coordoneaza activitatea Curtii Constitutionale; b) convoaca si prezideaza sedintele Curtii Constitutionale; c) desemneaza judecatorul-raportor în cazurile prevazute de lege si stabileste termenele de judecata; d) reprezinta Curtea Constitutionala în fata autoritatilor publice si a altor organizatii, române sau straine; e) constata cazurile de încetare a mandatului judecatorilor, prevazute în prezenta lege, si sesizeaza autoritatile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant; f) îndeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale.
(2) Presedintele supravegheaza activitatea de ordonator de credite a secretarului general al Curtii Constitutionale.
(3) În exercitarea atributiilor de conducere administrativa, presedintele emite ordine.

CAPITOLUL III Competenta Curtii Constitutionale

SECTIUNEA 1 Dispozitii comune
Art. 10. - (1) Curtea Constitutionala poate fi sesizata în cazurile expres prevazute de art. 146 din Constitutie, republicata, sau de legea sa organica.
(2) Sesizarile trebuie facute în forma scrisa si motivate.
Art. 11. - (1) Curtea Constitutionala pronunta decizii, hotarâri si emite avize, dupa cum urmeaza: A. Decizii, în cazurile în care: a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei; b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, precum si a celor ridicate direct de Avocatul Poporului; e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; f) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. B. Hotarâri, în cazurile în care: a) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirma rezultatele sufragiului; b) constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului; c) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia; d) verifica îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României.
(2) Deciziile si hotarârile se pronunta în numele legii.
(3) Deciziile, hotarârile si avizele Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile si hotarârile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
Art. 12. - (1) Sedintele de judecata sunt publice, în afara de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotaraste altfel.
(2) Partile au acces la lucrarile dosarului.
(3) Actele si lucrarile Curtii Constitutionale, pe baza carora aceasta pronunta deciziile si hotarârile ori emite avizele prevazute la art. 11, nu sunt destinate publicitatii.
Art. 13. - Cererile adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxe de timbru.
Art. 14. - Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, în masura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte.

SECTIUNEA a 2-a Procedura jurisdictionala

1. Controlul constitutionalitatii legilor înainte de promulgare
Art. 15. - (1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.
(2) În vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptata cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile.
(3) Data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunostinta în plenul fiecarei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucreaza în plen.
(4) Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curtii Constitutionale în ziua primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective.
Art. 16. - (1) În cazul sesizarii Curtii Constitutionale de unul dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Presedintelui României sesizarea primita, în ziua înregistrarii.
(2) Daca sesizarea s-a facut de Presedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, precizând si data când vor avea loc dezbaterile.
(3) Daca sesizarea s-a facut de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitutionala o va comunica presedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, iar daca sesizarea s-a facut de catre Guvern, Curtea o va comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Avocatului Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzator.
Art. 17. - (1) Pâna la data dezbaterilor, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.
(2) Punctul de vedere al Guvernului se prezinta numai sub semnatura primului-ministru.
Art. 18. - (1) Dezbaterea are loc în plenul Curtii Constitutionale, cu participarea judecatorilor Curtii, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor mentionate în sesizare, cât si asupra celor de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate.
(2) Decizia se pronunta, în urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui României. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea legii se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.
(3) În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

2. Verificarea constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei
Art. 19. - Înainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative de revizuire a Constitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativa, însotita de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constitutionala, care este obligata ca, în termen de 10 zile, sa se pronunte asupra respectarii dispozitiilor constitutionale privind revizuirea.
Art. 20. - La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele Curtii numeste un judecator-raportor si stabileste termenul de judecata.
Art. 21. - (1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor.
(2) Decizia Curtii se comunica celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativa ori, dupa caz, reprezentantului acestora.
Art. 22. - Proiectul de lege sau propunerea legislativa se prezinta Parlamentului numai împreuna cu decizia Curtii Constitutionale, comunicata potrivit art. 21 alin. (2).
Art. 23. - (1) În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutionala se pronunta, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 si 21 aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Decizia prin care se constata ca nu au fost respectate dispozitiile constitutionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputatilor si Senatului, în vederea reexaminarii legii de revizuire a Constitutiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

3. Controlul constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale
Art. 24. - (1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.
(2) Daca sesizarea s-a facut de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitutionala o va comunica Presedintelui României, presedintelui celeilalte Camere, precum si Guvernului.
(3) Sesizarea facuta de parlamentari se înregistreaza, dupa caz, la Senat sau la Camera Deputatilor si se trimite Curtii Constitutionale, în ziua primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective.
(4) Curtea Constitutionala comunica sesizarea Presedintelui României, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Art. 25. - Pâna la data dezbaterilor în plenul Curtii Constitutionale, Presedintele României, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere.
Art. 26. - (1) Dezbaterea asupra constitutionalitatii tratatului sau a acordului international are loc în plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor mentionate în sesizare, cât si asupra celor de care, în mod necesar si evident, acestea nu pot fi disociate.
(2) Decizia se pronunta, în urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui României, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
(3) În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau a acordului international a fost constatata potrivit art. 146 lit. b) din Constitutie, republicata, acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

4. Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului
Art. 27. - (1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.
(2) În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curtii Constitutionale de catre secretarul general al Camerei din care acestia fac parte, în ziua depunerii, iar Curtea Constitutionala o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, presedintilor celor doua Camere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea.
(3) Pâna la data dezbaterii, presedintii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente. Art. 28. - (1) Dezbaterea are loc în plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a punctelor de vedere primite.
(2) Decizia se pronunta cu votul majoritatii judecatorilor Curtii si se aduce la cunostinta Camerei al carei regulament a fost dezbatut.
(3) Daca prin decizie se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, Camera sesizata va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispozitii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile din regulament declarate neconstitutionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispozitiile regulamentare declarate neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice.

5. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial
Art. 29. - (1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei în orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror în fata instantei de judecata, în cauzele la care participa.
(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta în fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, încheierea trebuie motivata, cuprinzând si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare.
(5) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda.
(6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Încheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, în termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca în termen de 3 zile. Art. 30. - (1) Primind încheierea prevazuta la art. 29 alin. (4), presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecatorul-raportor si va comunica încheierea prin care a fost sesizata Curtea Constitutionala presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, indicându-le data pâna la care pot sa trimita punctul lor de vedere. Prevederile art. 17 alin.
(2) se aplica în mod corespunzator. (2) Judecatorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat sa ia masurile necesare pentru administrarea probelor la data judecatii.
(3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înstiintarea partilor si a Ministerului Public.
(4) Participarea procurorului la judecata este obligatorie.
(5) Partile pot fi reprezentate prin avocati cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 31. - (1) Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare este definitiva si obligatorie.
(2) În caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate în sesizare.
(3) Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare constatate ca fiind neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(4) Deciziile pronuntate în conditiile alin. (1) se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

6. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Avocatul Poporului
Art. 32. - Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta în vigoare.
Art. 33. - La solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile art. 29-31 se aplica în mod corespunzator.

7. Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice
Art. 34. - (1) Curtea Constitutionala solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererea de solutionare a conflictului va mentiona autoritatile publice aflate în conflict, textele legale asupra carora poarta conflictul, prezentarea pozitiei partilor si opinia autorului cererii.
Art. 35. - (1) Primind cererea, presedintele Curtii Constitutionale o va comunica partilor aflate în conflict, solicitându-le sa îsi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra continutului conflictului si a eventualelor cai de solutionare a acestuia, si va desemna judecatorul-raportor.
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, presedintele Curtii Constitutionale stabileste termenul pentru sedinta de judecata si citeaza partile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilita de presedintele Curtii Constitutionale chiar daca vreuna dintre autoritatile publice implicate nu respecta termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecatorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate si a sustinerilor partilor.
Art. 36. - Decizia prin care se solutioneaza conflictul juridic de natura constitutionala este definitiva si se comunica autorului sesizarii, precum si partilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8. Respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României
Art. 37. - (1) Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirma rezultatele sufragiului.
(2) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României este validat de Curtea Constitutionala.
Art. 38. - Contestatiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al României, precum si cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala în conditiile legii se solutioneaza de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor, în termenele prevazute de legea pentru alegerea Presedintelui României.

9. Judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic
Art. 39. - (1) Curtea Constitutionala decide asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.
(2) Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi formulata de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele Camerei poate formula contestatia numai pe baza unei hotarâri adoptate de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.
(3) Contestatia trebuie motivata si va fi însotita de dovezile pe care se întemeiaza.
Art. 40. - (1) Pentru solutionarea contestatiei, presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecatorul-raportor, care este obligat sa o comunice, împreuna cu actele doveditoare, partidului politic la care se refera contestatia, precizându-i data pâna la care poate depune un memoriu în aparare, însotit de dovezile corespunzatoare.
(2) Contestatia se judeca, pe baza raportului prezentat de judecatorul desemnat în acest scop si a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a carui constitutionalitate este contestata si a Ministerului Public.
(3) Camera Parlamentului care a depus contestatia poate fi reprezentata de persoana desemnata de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justitiei. Partidul politic poate fi reprezentat si prin avocat cu drept de a pleda în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(4) Decizia Curtii nu este supusa cailor de atac.
Art. 41. - (1) Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale în cazurile prevazute de art. 40 alin. (2) din Constitutie, republicata.
(2) Decizia de admitere a contestatiei se comunica Tribunalului Bucuresti în vederea radierii partidului politic neconstitutional din Registrul partidelor politice.

10. Emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui României
Art. 42. - (1) Curtea Constitutionala da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României.
(2) Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României împreuna cu dovezile pe care se întemeiaza se trimit în copie Curtii Constitutionale, de presedintele care a condus sedinta comuna a celor doua Camere.
(3) Presedintele Curtii Constitutionale, primind cererea, va desemna judecatorul-raportor.
Art. 43. - (1) Avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui României se emite de Curtea Constitutionala în urma dezbaterii propunerii de suspendare si a dovezilor prezentate.
(2) Presedintele României va fi încunostintat asupra datei fixate pentru dezbatere si poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
(3) Avizul Curtii Constitutionale se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Presedintelui României.

11. Constatarea existentei împrejurarilor care justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României
Art. 44. - (1) Curtea Constitutionala constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.
(2) Vacanta functiei de Presedinte al României se constata la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din functie.
(3) În cazul în care Presedintele României a fost suspendat din functie, cererea pentru constatarea existentei împrejurarilor care justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza hotarârii adoptate în sedinta comuna.
(4) Daca interimatul functiei de Presedinte al României se datoreaza imposibilitatii temporare de a-si exercita atributiile, cererea se face de Presedintele României sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.
Art. 45. - Cererea pentru constatarea existentei împrejurarilor care justifica interimatul functiei de Presedinte al României va fi însotita de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurari se face de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor.

12. Exercitarea atributiilor privitoare la organizarea si desfasurarea referendumului si la confirmarea rezultatelor acestuia
Art. 46. - (1) Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.
(2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea Constitutionala poate cere informatii de la autoritatile publice.
(3) Biroul Electoral Central este obligat sa prezinte, la solicitarea Curtii Constitutionale, informari asupra fazelor si operatiunilor de desfasurare a referendumului.
Art. 47. - (1) Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului.
(2) Hotarârea Curtii Constitutionale stabileste daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.
(3) Înaintea publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotarârea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, întrunite în sedinta comuna.

13. Verificarea îndeplinirii conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni
Art. 48. - Curtea Constitutionala, din oficiu sau pe baza sesizarii presedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat initiativa legislativa a cetatenilor, se pronunta asupra: a) caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor; b) îndeplinirii conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si daca listele de sustinatori sunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre împuternicitii acestora; c) întrunirii numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, prevazut la art. 74 alin. (1) sau, dupa caz, la art. 150 alin. (1) din Constitutie, republicata, precum si asupra respectarii dispersiei teritoriale în judete si în municipiul Bucuresti, prevazuta de aceleasi articole.
Art. 49. - La primirea sesizarii, presedintele Curtii Constitutionale desemneaza judecatorul-raportor si stabileste termenul pentru întrunirea judecatorilor, în vederea verificarii initiativei.

CAPITOLUL IV Plenul Curtii Constitutionale
Art. 50. - Plenul Curtii Constitutionale, alcatuit din judecatorii Curtii, îndeplineste atributiile acesteia, prevazute de Constitutie si de lege. Plenul poate lua orice masura necesara pentru buna desfasurare a activitatii Curtii. Art. 51. - (1) Curtea Constitutionala lucreaza legal în prezenta a doua treimi din numarul judecatorilor. Plenul decide cu votul majoritatii judecatorilor Curtii, daca prin lege nu se prevede altfel.
(2) Solutiile adoptate de Curtea Constitutionala în exercitarea atributiilor jurisdictionale se înscriu în condica sedintelor de judecata, iar în materie administrativa se consemneaza, pentru fiecare sedinta în parte, într-un proces-verbal pe baza caruia se emite o hotarâre, semnata de presedintele Curtii si contrasemnata de secretarul general.
(3) Pentru exercitarea altor atributii decât cele jurisdictionale, Plenul se convoaca de presedintele Curtii Constitutionale, din proprie initiativa sau la cererea scrisa a unui judecator. Convocarea se face cu anuntarea ordinii de zi, care se adopta în plen, la începutul sedintei.

CAPITOLUL V Reguli procedurale specifice activitatii Curtii Constitutionale
Art. 52. - (1) La sedintele Plenului participa toti judecatorii Curtii Constitutionale, în afara de situatiile în care unii absenteaza în mod justificat.
(2) Sedintele sunt prezidate de presedintele Curtii Constitutionale. În lipsa presedintelui Curtii, sedintele sunt prezidate de un judecator desemnat de acesta. La sedinte participa în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lânga judecatorul-raportor, iar în cazurile prevazute de lege, reprezentantul Ministerului Public si alte persoane sau autoritati, înstiintate în acest scop.
(3) Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecatorilor Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar si, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 146 lit. d), e) si k) din Constitutie, republicata, fara înstiintarea partilor. Presedintele Curtii poate invita, pentru relatii, persoanele considerate necesare.
Art. 53. - (1) Accesul publicului este limitat la numarul de locuri din sala de sedinta. Secretarul general va lua masuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de sedinte.
(2) În scopul asigurarii solemnitatii sedintei, utilizarea în sala de sedinta a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisa numai înaintea începerii dezbaterilor si cu autorizarea prealabila a presedintelui Curtii Constitutionale.
(3) Este interzis ca în sala de sedinta sa se faca propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afise, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sanctiunea evacuarii din sala si a sesizarii organelor de politie, daca presedintele Curtii Constitutionale apreciaza ca fapta are caracter grav.
(4) Dispozitiile art. 122 si 123 din Codul de procedura civila sunt aplicabile.
(5) Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curtii Constitutionale se dispune atunci când obiectul exceptiei este identic.
Art. 54. - În timpul sedintelor publice, judecatorii, magistratii-asistenti, procurorii si avocatii poarta roba.
Art. 55. - Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecatorilor.
Art. 56. - În cursul sedintei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat si sigilat, numarul dosarului, sustinerile orale ale partilor si ale procurorului, masurile dispuse de Curtea Constitutionala, precum si toate celelalte aspecte rezultând din desfasurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se pastreaza în arhiva Curtii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.
Art. 57. - În cazul în care Curtea Constitutionala ramâne în pronuntare, presedintele anunta ziua stabilita pentru aceasta. Amânarea pronuntarii nu va depasi, de regula, 30 de zile. În condica de sedinta se va trece în momentul pronuntarii si termenul la care au avut loc dezbaterile.
Art. 58. - (1) Deliberarea se face în secret si la ea vor fi prezenti numai judecatorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregatit dezbaterile si a participat la ele poate fi consultat.
(2) Judecatorul-raportor voteaza primul, cel mai tânar judecator, al doilea, apoi ceilalti judecatori si, la sfârsit, presedintele Curtii Constitutionale.
(3) În situatia în care un judecator cere sa se întrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul dezbaterii si presedintele Curtii Constitutionale sau cel putin o treime din numarul judecatorilor Plenului considera cererea justificata, se va amâna pronuntarea pentru o alta data, tinându-se seama de urgenta cauzei.
(4) Daca în cursul deliberarii se constata necesitatea lamuririi suplimentare a unor aspecte, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând masurile procesuale necesare.
Art. 59. - (1) Rezultatul deliberarii se înscrie într-o minuta, care se semneaza de judecatorii care au participat la sedinta si de magistratul-asistent.
(2) Magistratul-asistent va consemna de îndata în condica de sedinta solutiile date, care se semneaza de catre judecatori.
(3) Judecatorul care a votat împotriva poate formula opinie separata. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurenta. Opinia separata si, dupa caz, cea concurenta se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreuna cu decizia.
(2) Deciziile, hotarârile si avizele se certifica de catre presedintele Curtii Constitutionale si de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc numar în ordinea înscrierii lor în condica de sedinta, separat pentru decizii, hotarâri si avize.
(3) Curtea Constitutionala editeaza culegeri de decizii si hotarâri si organizeaza sistematizarea jurisprudentei sale.

CAPITOLUL VI Statutul judecatorilor Curtii Constitutionale
Art. 61. - (1) Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti în exercitarea atributiilor lor si sunt inamovibili pe durata mandatului. (2) Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor. (3) Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, înalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridica sau în învatamântul juridic superior. (4) Functia de judecator este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul juridic superior.
Art. 62. - Numirea judecatorilor, în conditiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupa o functie incompatibila cu aceea de judecator al Curtii Constitutionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie sa cuprinda angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea functie sau din partidul politic al carui membru este.
Art. 63. - (1) Judecatorii Curtii Constitutionale vor depune, în fata Presedintelui României si a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, urmatorul juramânt: "Jur sa respect si sa apar Constitutia, îndeplinindu-mi cu buna-credinta si fara partinire obligatiile de judecator al Curtii Constitutionale. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Juramântul se depune individual. Judecatorii Curtii îsi vor exercita functia de la data depunerii juramântului.
Art. 64. - Judecatorii Curtii Constitutionale sunt obligati: a) sa-si îndeplineasca functia încredintata cu impartialitate si în respectul Constitutiei; b) sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii în probleme de competenta Curtii Constitutionale; c) în adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa; d) sa comunice presedintelui Curtii Constitutionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercita; e) sa nu permita folosirea functiei pe care o îndeplinesc în scop de reclama comerciala sau propaganda de orice fel; f) sa se abtina de la orice activitate sau manifestari contrare independentei si demnitatii functiei lor.
Art. 65. - Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecatorilor, a sanctiunilor si a modului de aplicare a acestora este de competenta exclusiva a Plenului Curtii Constitutionale.
Art. 66. - (1) Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi în judecata penala decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui României, dupa caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Competenta de judecata pentru infractiunile savârsite de judecatorii Curtii Constitutionale apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) De la data trimiterii în judecata penala, judecatorul Curtii Constitutionale este suspendat de drept din functia sa. În caz de condamnare definitiva, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea înceteaza.
Art. 67. - (1) Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale înceteaza: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; b) în situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6 luni; c) în caz de încalcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, sau pentru încalcarea grava a obligatiilor prevazute la art. 64.
(2) Constatarea încetarii mandatului, potrivit lit. a), se face de presedintele Curtii Constitutionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotaraste în plen, cu votul majoritatii judecatorilor Curtii.
Art. 68. - (1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecarui judecator, presedintele Curtii sesizeaza pe presedintele Camerei Parlamentului care a numit judecatorul sau, dupa caz, pe Presedintele României, solicitându-l sa numeasca un altul în locul lui; numirea trebuie efectuata cu cel putin o luna înainte de încetarea mandatului judecatorului predecesor.
(2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecatorul a fost numit, iar perioada ramasa depaseste 6 luni, presedintele va sesiza autoritatea publica prevazuta la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetarii mandatului, în vederea numirii unui nou judecator. Mandatul judecatorului astfel numit înceteaza la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecatorul înlocuit.
(3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecator, potrivit alin. (2), este mai mica de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani.
Art. 69. - (1) Dupa încetarea mandatului ca urmare a expirarii perioadei pentru care el a fost acordat, judecatorul are dreptul sa revina în postul ocupat anterior, daca numirea sa la Curtea Constitutionala s-a facut cu conditia rezervarii acestuia.
(2) În cazul în care judecatorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului este obligatorie.
(3) În perioada cât este rezervat, postul prevazut la alin. (1) si (2) poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.
Art. 70. - Presedintele Curtii Constitutionale este egal în grad cu presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, iar judecatorii Curtii Constitutionale, cu vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, beneficiind de indemnizatie egala cu a acestora, majorata cu 15%, precum si de celelalte drepturi.
Art. 71. - Judecatorii care nu au domiciliul în municipiul Bucuresti beneficiaza de cazare gratuita, de transport saptamânal la si de la localitatea de domiciliu, precum si de diurna pentru zilele în care participa la lucrarile Curtii Constitutionale, în conditiile prevazute de lege pentru deputati si senatori.
Art. 72. - (1) La încetarea mandatului, ca urmare a expirarii termenului acestuia sau a imposibilitatii exercitarii sale din motive de sanatate, judecatorii Curtii Constitutionale beneficiaza de o suma egala cu indemnizatia neta pe 6 luni de activitate.
(2) Judecatorii Curtii Constitutionale, la data pensionarii sau recalcularii pensiilor anterior stabilite, beneficiaza de pensie de serviciu egala cu 80% din indemnizatia lor bruta lunara. Pensia astfel stabilita se actualizeaza în raport cu indemnizatia judecatorilor Curtii Constitutionale si se impoziteaza potrivit legii.
(3) Judecatorii Curtii Constitutionale au dreptul la pasaport diplomatic, în conditiile legii.

CAPITOLUL VII Personalul Curtii Constitutionale
Art. 73. - (1) Personalul Curtii Constitutionale este constituit din corpul magistratilor-asistenti si din personalul Secretariatului General, care este condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este asimilat magistratilor, beneficiind în mod corespunzator de drepturile acestora. Perioada de îndeplinire a functiei de secretar general al Curtii Constitutionale constituie vechime în magistratura.
(3) Secretarul general este ordonator de credite, în conditiile art. 9 alin. (2).
Art. 74. - Statutul personalului Curtii Constitutionale se reglementeaza prin lege speciala.

CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 75. - (1) Curtea Constitutionala are un buget propriu, care face parte integranta din bugetul de stat.
(2) Proiectul de buget se aproba de catre Plenul Curtii Constitutionale si se înainteaza Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferarii.
Art. 76. - (1) Prima Curte Constitutionala se constituie în cel mult 10 zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
(2) În acest scop, fiecare Camera a Parlamentului numeste câte 3 judecatori, pentru o perioada de 3, 6 si 9 ani, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (4). Judecatorii vor fi numiti în ordinea numarului de voturi exprimate pentru fiecare candidat. De asemenea, Presedintele României numeste 3 judecatori pentru aceleasi perioade.
(3) În termen de 3 zile de la constituire, Curtea îsi alege presedintele, iar în termen de 10 zile adopta regulamentul de organizare si functionare.
Art. 77. - Autoritatile publice, institutiile, regiile autonome, societatile comerciale si orice alte organizatii sunt obligate sa comunice informatiile, documentele si actele pe care le detin, cerute de Curtea Constitutionala pentru realizarea atributiilor sale.
Art. 78. - Pentru anul 1992, sumele necesare functionarii Curtii Constitutionale se asigura de Guvern, din rezerva bugetara aflata la dispozitia acestuia.