Modificarea regimului strinilor in Romania

Proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea OUG nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România.

Proiectul de Lege urmãreºte eficientizarea aplicãrii cadrului normativ ºi armonizarea cu reglementãrile europene în domeniul migraþiei.

Proiectul introduce noþiunea de rezident ºi de rezident permanent. Viza este definitã ca autorizaþia, materializatã prin aplicarea unui colant sau a unei ºtampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite strãinului supus acestei obligativitãþi sã se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau ºederea temporarã pentru o perioadã determinatã, cu împlinirea condiþiilor legii.

Conform proiectului, autoritãþile competente pot stabili, prin hotãrâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilitãþi pe termen scurt la acordarea dreptului de a intra sau, dupã caz, la prelungirea dreptului de ºedere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de strãini, precum ºi perioadele pentru care se acordã, respectiv se suspendã aceste facilitãþi.

În privinþa motivelor în baza cãrora autoritãþile competente pot refuza intrarea strãinilor pe teritoriul statului proiectul adaugã faptul de a fi încãlcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obþinerea vizei sau, dupã caz, la intrarea pe teritoriul României, precum ºi împotriva celor care au încercat anterior sã treacã frontiera României cu documente false sau falsificate.

Pentru ieºirea din þarã, în cazul în care strãinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza cãruia a intrat în þarã, trebuie sã prezinte la ieºirea din România un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. În aceastã situaþie organele poliþiei de frontierã permit ieºirea din þarã cu avizul Autoritãþii pentru strãini, eliberat în regim de urgenþã. În situaþiile în care sunt necesare verificãri amãnunþite, termenul poate fi de maximum 5 zile de la data solicitãrii, se propune în proiectul de lege. Viza de tranzit va fi identificatã cu simbolul B iar viza de scurtã ºedere va fi identificatã cu simbolul C.

În  privinþa vizei de tranzit se propune sã fie eliberatã pentru unul sau douã tranzituri ºi în mod excepþional pentru mai multe tranzituri, fãrã ca durata fiecãrui tranzit sã depãºeascã 5 zile.

Viza de scurtã ºedere este viza care permite strãinilor sã intre pe teritoriul României, pentru alte motive decât  imigrarea,  în vederea unei ºederi neîntrerupte sau a mai multor ºederi a cãror duratã  sã nu depãºeascã 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrãri. Acest tip de vizã poate fi eliberat cu una sau mai multe cãlãtorii.

În cazul strãinilor care cãlãtoresc în mod frecvent în România, pentru relaþii de afaceri-cooperare, la solicitarea autoritãþilor administrative centrale sau a societãþilor comerciale cu mare capacitate economico-financiarã, viza de scurtã ºedere cu intrãri multiple poate fi acordatã ºi pe o perioadã de un an ºi, în mod excepþional, pe o perioadã de pânã la 5 ani. ªi în aceastã situaþie durata ºederii nu poate depãºi 90 de zile în decurs de 6 luni.

În privinþa vizei de lungã ºedere pentru reîntregirea familiei, proiectul de lege propune ca strãinii, titulari ai unui drept de ºedere în România de cel puþin un an, sã poatã solicita reîntregirea familiei pentru:
- soþ/soþie;
- copiii minori, necãsãtoriþi, ai titularului dreptului de ºedere în România ºi ai soþului/soþiei, inclusiv copiii adoptaþi în comun  de cãtre aceºtia;
- copiii minori, necãsãtoriþi, inclusiv cei adoptaþi, ai titularului dreptului de ºedere, în cazul în care sunt în întreþinerea efectivã a acestuia;
- copiii minori, necãsãtoriþi, inclusiv cei adoptaþi, ai soþului/soþiei titularului dreptului de ºedere, în cazul în care sunt în întreþinerea efectivã a acestuia.

Autoritatea pentru strãini poate aproba reîntregirea familiei ºi pentru urmãtoarele categorii:
- rudele de gradul I în linie ascendentã ale titularului dreptului de ºedere sau ale soþului/soþiei, în cazul în care acestea nu se pot întreþine singure.
- copiii adulþi necãsãtoriþi ai titularului dreptului de ºedere sau ai soþului/soþiei, în cazul în care aceºtia nu se pot întreþine singuri din motive medicale.

Strãinii cu un drept de ºedere în România de cel puþin un an, titulari ai unui drept de ºedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru soþ/soþie ºi copiii minori, necãsãtoriþi, cu condiþia ca data încheierii cãsãtoriei sã fie anterioarã obþinerii dreptului de ºedere.

Proiectul prevede abrogarea prevederii care impunea ca cererea-tip ce se depune la formaþiunea teritorialã a Autoritãþii pentru strãini în a cãrei razã domiciliazã sau îºi are reºedinþa solicitantul sã fie însoþitã de dovada achitãrii obligaþiilor cãtre stat, inclusiv cãtre creditorii bugetari. În privinþa condiþiilor ce trebuiesc îndeplinite pentru aprobarea cererii, în proiect se precizeazã cã solicitantul trebuie sã posede mijloace de întreþinere, pe lângã cele necesare pentru propria întreþinere potrivit legii, în cuantumul corespunzãtor salariului minim net pe economia naþionalã pentru fiecare membru de familie.

Viza de lungã ºedere pentru strãinii membri de familie a cetãþenilor români se poate acorda:
- strãinilor cãsãtoriþi cu cetãþeni români, cu condiþia ca aceasta sã nu fie o cãsãtorie de convenienþã, constatatã în condiþiile prevãzute la art. 64 iar dacã a  fost încheiatã pe teritoriul României, solicitantul sã fi avut drept de ºedere la acea datã;
- strãinilor care fac dovada cã nu fac dovada cã nu sunt cãsãtoriþi ºi care convieþuiesc cu cetãþeni români, cu condiþia ca aceºtia sã aibã împreunã cel puþin un copil;
- copiilor minori necãsãtoriþi, inclusiv cei adoptaþi;
- rudelor de gradul I în linie ascendentã cu vârsta peste 60 de ani.

Printre condiþiile de prelungire a dreptului de ºedere temporarã proiectul propune  ºi prezentarea dovezii asigurãrii medicale cu valabilitate pentru cel puþin un an.

O altã condiþie propusã pentru  prelungirea dreptului de ºedere pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale este a unor documente din care sã rezulte cã investiþia este concretizatã în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puþin 70.000 euro ori crearea a 15 locuri de muncã, în cazul acþionarului, ºi 50.000 euro ori crearea a cel puþin 10 locuri de muncã, în cazul asociatului, cu condiþia ca, în cazul locurilor de muncã, acestea sã fie încadrate cu persoane angajate cu normã întreagã, în condiþiile legii.

Strãinul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de ºedere în acelaºi scop în urmãtoarele condiþii:
- este înscris la o unitate sau instituþie de învãþãmânt de stat ori particular acreditatã, forma de învãþãmânt de zi;
- dovedeºte cã ºi-a achitat taxele de studii pe perioada pentru care solicitã prelungirea dreptului de ºedere;
- face dovada mijloacelor de întreþinere, în cuantum de cel puþin salariul minim pe economia naþionalã, pe perioada valabilitãþii permisului de ºedere.

Pentru prelungirea ulterioarã a dreptului de ºedere temporarã pentru reîntregirea familiei proiectul propune ca aceasta sã se aprobe dacã solicitantul dovedeºte cã strãinul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreþinere peste cuantumul prevãzut la eliberarea permisului de ºedere, la nivelul a cel puþin un salariu minim pe economia naþionalã, pentru fiecare membru de familie.

Prelungirea dreptului de ºedere pentru strãinii membri  de familie ai cetãþenilor români poate fi acordatã, astfel:
a) pentru strãinii cãsãtoriþi cu cetãþenii români, dacã:
- prezintã certificatul de cãsãtorie în original ºi copie, care trebuie sã producã efecte juridice pe teritoriul României;
- fac dovada mijloacelor de întreþinere la nivelul salariului minim pe economia naþionalã;
b) pentru strãinii care convieþuiesc cu cetãþeni români, dacã:
- prezintã certificatele de naºtere ale copiilor, cetãþeni români, în original ºi copie;
- prezintã declaraþia cetãþeanului român, în formã autenticã, din care  sã rezulte  cã aceºtia convieþuiesc împreunã;
- fac dovada mijloacelor de întreþinere la nivelul salariului minim pe economia naþionalã;
c) pentru copii minori necãsãtoriþi, inclusiv cei adoptaþi, dacã:
- se prezintã documente traduse ºi legalizate din care sã rezulte existenþa legãturii de rudenie;
- se face dovada mijloacelor de întreþinere la nivelul salariului minim  pe economia naþionalã;
d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentã, dacã:
- prezintã documente traduse ºi legalizate din care sã rezulte existenþa legãturii de rudenie;
- fac dovada mijloacelor de întreþinere la nivelul salariului minim pe economia naþionalã.

Proiectul legislativ propune pentru  strãinii detaºaþi ca dreptul de ºedere pentru acest scop sã poatã fi prelungit o singurã datã, pentru o perioadã de pânã la un an, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispoziþiile legale privind prelungirea dreptului de ºedere a strãinilor angajaþi în muncã.

Dreptul de ºedere permanentã se acordã, la cerere, în condiþiile prezentei legi, pe o perioadã nedeterminatã, strãinului titular al unui drept de ºedere temporarã, cãruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.

Dreptul de ºedere permanentã înceteazã în urmãtoarele situaþii:
a) la cerea titularului;
b) la obþinerea unui drept de ºedere permanentã pe teritoriul altui stat;
c) în cazul absenþei de pe teritoriul statului român pe o perioadã mai mare de 12 luni consecutive, cu excepþia situaþiei când, în aceastã perioadã, titularul a beneficiat de drept de ºedere temporarã într-un stat membru al Uniunii Europene;
d) în cazul absenþei de pe teritoriul statului român pe o perioadã mai mare de 6 ani consecutiv, chiar dacã în aceastã perioadã a beneficiat de un drept de ºedere temporarã pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;
e) în cazul declarãrii ca indezirabil.
În cazurile prevãzute la literele c) si d) strãinul poate depune o nouã cerere de stabilire a domiciliului în România dupã o ºedere legalã ºi continuã de 12 luni.

Dreptul de ºedere permanentã poate fi anulat sau revocat în condiþiile legii.

Proiectul prevede cã strãinul titular al unui drept de ºedere permanentã beneficiazã, în condiþiile legii, de tratament egal cu cetãþenii români în ceea ce priveºte:
- accesul la piaþa muncii, cu condiþia ca activitatea desfãºuratã sã nu presupunã, chiar ºi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autoritãþii publice;
- accesul la toate formele de învãþãmânt;
- echivalarea studiilor ºi recunoaºterea diplomelor, certificatelor ºi altor calificãri, în conformitate cu prevederile naþionale;
- securitate socialã, asistenþã socialã ºi de sãnãtate ºi protecþie socialã;
- deduceri de impozit pe venitul global ºi scutiri de taxe;
- accesul la bunuri ºi servicii publice, inclusiv obþinerea de locuinþe;
- libertatea de asociere, afiliere ºi apartenenþã la o organizaþie sindicalã sau profesionalã.