Neconstitutionalitatea art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea Codului de procedura penala

Curtea Constitutionala

Decizie nr. 610/2007 din 20/06/2007 

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 474 din 16/07/2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi



Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Tudorel Toader - judecator
Marinela Minca - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent


Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, invocata, cat priveste alin. (2) al art. III din actul normativ mentionat, de Daniel Popa in Dosarul nr. 76/2006 al Curtii Militare de Apel, de Daniel Andrei, Petre Baciu, Cristian Caramizaru, Adrian Cornel Dumitrescu, Marin Cristian Ene, Iulian Ene, Marius Grosu, Marius Hambic, Ion Neacsu, Gheorghe Serban, Liviu Stefanescu, Mihai Tabaroiu, Silviu Nicusor Tripon, Danut Catalin Brancoveanu, Dumitrache Gaiu, Monel Gabriel Meitoiu si Dorel Mihai in Dosarul nr. 49/2006 al Curtii Militare de Apel, iar, cat priveste alin. (2) si (3) ale art. III din Legea nr. 356/2006, de Costel Ionescu in Dosarul nr. 123/2006 al aceleiasi instante.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 10 mai 2007 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand, in urma deliberarilor, Curtea a dispus amanarea pronuntarii, succesiv, pentru data de 29 mai 2007, 7 iunie 2007, 19 iunie 2007 si 20 iunie 2007.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 21 noiembrie 2006 si 8 decembrie 2006, pronuntate in dosarele nr. 76/2006 si, respectiv, nr. 49/2006, Curtea Militara de Apel a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicata in dosarele mentionate de Daniel Popa si, respectiv, de Daniel Andrei, Petre Baciu, Cristian Caramizaru, Adrian Cornel Dumitrescu, Marian Cristian Ene, Iulian Ene, Marius Grosu, Marius Hambic, Ion Neacsu, Gheorghe Serban, Liviu Stefanescu, Mihai Tabaroiu, Silviu Nicusor Tripon, Danut Catalin Brancoveanu, Dumitrache Gaiu, Monel Gabriel Meitoiu si Dorel Mihai.
Prin Incheierea din 7 decembrie 2006, pronuntata in Dosarul nr. 123/2006, Curtea Militara de Apel a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicata de Costel Ionescu in dosarul mentionat. 

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, identica in dosarele nr. 76/2006 si, respectiv, nr. 49/2006 ale Curtii Militare de Apel, se sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate, care permit judecarea in continuare, de catre instantele militare, a infractiunilor savarsite de civili, sunt in contradictie cu dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, si anume cauza Maszni impotriva Romaniei, 2006, in care s-a retinut ca obiectivitatea si impartialitatea magistratilor militari sunt stirbite prin subordonarea si dependenta fata de Ministerul Apararii Nationale sub aspectul carierei militare, a drepturilor salariale si a apartenentei la ierarhia armatei. Astfel, judecarea civilului de catre o instanta militara, doar pe considerentul ca fapta a fost savarsita impreuna cu un militar, incalca dreptul acestuia de a fi judecat de un tribunal impartial si independent, asadar, implicit, dreptul la un proces echitabil.
In plus, in Dosarul nr. 123/2006 al Curtii Militare de Apel se sustine ca dispozitiile art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 contravin prevederilor constitutionale ale art. 124 alin. (2), potrivit carora justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. Aceasta intrucat, prin mentinerea unor cauze penale privind persoane care nu au calitatea de militar in competenta instantelor militare, se creeaza situatia ca, pentru fapte egale, comise sub incidenta acelorasi norme de drept penal material, de persoane avand calitati identice, unele persoane sa fie judecate de instante ordinare, iar altele de instante speciale, "numai si numai in functie de momentul sesizarii". Se invoca, totodata, si prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (5), care interzic infiintarea de instante extraordinare, instantele militare avand, in opinia autorului exceptiei, acest caracter, precum si cele ale art. 15 alin. (2) teza a doua, referitoare la principiul neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Curtea Militara de Apel apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca judecatorii militari au un regim similar cu cel al judecatorilor civili, deoarece raspunderea lor disciplinara poate fi angajata doar in fata Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, organizarea instantelor militare este similara cu cea a instantelor civile, bugetul fiind aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii si doar executat de catre Ministerul Apararii Nationale. Dobandirea gradelor militare este un element secundar atat timp cat cariera in instantele militare nu este influentata de acestea, promovarea realizandu-se exclusiv pe baza activitatii judiciare, a examenului dat in fata Consiliului Superior al Magistraturii. In opinia instantei, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, care a abrogat Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instantelor si parchetelor militare, a inlaturat dubiile cu privire la independenta judecatorului militar, existente sub imperiul vechii reglementari. Se mai arata ca art. 15 alin. (2) teza a doua din Constitutie are in vedere legea penala mai favorabila, iar nu pe cea procesual penala, unde principiul este cel al aplicarii imediate. 

In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. 

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat prevederile legale criticate nu incalca dispozitiile constitutionale invocate. In ceea ce priveste decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului, la care se face referire in motivarea exceptiei, se arata ca, in argumentarea acesteia, nu se exclude posibilitatea existentei unor instante militare, ci numai limitarea posibilitatii ca persoane civile sa fie judecate de aceste instante. In opinia Guvernului, "prin dispozitiile tranzitorii, legiuitorul, evaluand impactul unei eventuale retrimiteri a unei cauze la parchetele sau instantele civile, a considerat ca, in rezolvarea cauzei, trebuie sa aiba prioritate principiul solutionarii cauzei intr-un termen rezonabil." 

Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca dispozitiile legale criticate se aplica in mod egal tuturor subiectelor de drept aflate in aceeasi situatie juridica, fara nicio discriminare pe criterii arbitrare, precum si faptul ca stabilirea unor reguli speciale privind competenta instantelor judecatoresti nu constituie o incalcare a dreptului la un proces echitabil. In opinia Avocatului Poporului, prin normele procesual penale criticate, legiuitorul, stabilind competenta de urmarire penala si de judecata a cauzelor aflate pe rolul parchetelor ori instantelor militare, care, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 356/2006, sunt date in competenta parchetelor ori instantelor civile, a urmarit sa asigure continuitate, eficienta si credibilitate activitatii de urmarire penala si de judecata, tocmai in scopul realizarii actului de justitie intr-un termen rezonabil si in mod echitabil. 

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele: 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au urmatorul cuprins:
"(2) Cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la parchetele ori instantele militare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, date in competenta parchetelor sau instantelor civile, vor continua sa fie urmarite ori judecate de parchetele sau instantele militare.
(3) Cauzele aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa fie judecate de instantele competente, potrivit dispozitiilor aplicabile anterior acestei date. In caz de admitere a apelului sau a recursului, daca se dispune desfiintarea sau, dupa caz, casarea hotararii si rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanta competenta, potrivit prezentei legi."
Prevederile constitutionale invocate in motivarea exceptiei sunt cele ale art. 15 alin. (2) care consacra principiul neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) si (3) privind infaptuirea justitiei si ale art. 126 alin. (5) teza intai privind interdictia infiintarii de instante extraordinare. Se invoca totodata dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Se sustine, in esenta, ca normele tranzitorii reglementate de art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 sunt in contradictie cu dispozitiile constitutionale mai sus mentionate, intrucat permit judecarea in continuare, de catre instantele militare, a infractiunilor savarsite de civili. 

Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele: 

Potrivit dispozitiilor art. 35 alin. 1 din Codul de procedura penala si celor ale alin. 2 al aceluiasi articol, modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 356/2006, "In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante" si "daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei civile". In redactarea anterioara, in aceeasi situatie de indivizibilitate sau conexitate, competenta revenea instantei militare, ceea ce avea drept consecinta ca persoane care nu aveau calitatea de militar sa fie judecate de instante militare.
Avand in vedere prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutia Romaniei, potrivit carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute prin lege, Curtea Constitutionala constata ca ambele reglementari, atat cea actuala, cat si reglementarea anterioara, sunt conforme cu Legea fundamentala. De asemenea, Curtea retine ca existenta si functionarea parchetelor si instantelor militare nu contravin normelor si principiilor constitutionale. 

Curtea nu poate primi critica de neconstitutionalitate formulata in cauza, in sensul ca judecarea de catre instantele militare a unor persoane civile pentru infractiuni savarsite impreuna cu militari ar incalca dreptul acestora de a fi judecate de tribunale impartiale si independente si, deci, dreptul lor la un proces echitabil, dat fiind ca, prin statutul magistratilor care le compun ca si prin procedura pe care o urmeaza - aceeasi dupa care judeca si instantele civile - instantele militare sunt instante impartiale, iar judecatorii militari sunt independenti si se supun numai legii. In acest sens, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele: "In ceea ce priveste statutul magistratilor militari, art. 301 din Legea nr. 303/2004 nou introdus prevede: ÇþPoate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, dupa dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul Ministerului Apararii Nationale. Rezulta din aceasta reglementare ca numirea, promovarea si evolutia carierei de magistrat a judecatorilor si procurorilor militari se fac in aceleasi conditii ca si in cazul magistratilor de la celelalte instante judecatoresti si parchete. Singura conditie suplimentara pe care trebuie sa o indeplineasca inainte de a fi numiti este aceea de a deveni militar activ in cadrul Ministerului Apararii Nationale. Aceasta insa nu inseamna relatii de subordonare pe planul indeplinirii atributiilor ce le revin magistratilor. Magistratii militari beneficiaza de toate drepturile si au toate obligatiile prevazute de lege pentru judecatori, respectiv pentru procurori." 

Optiunea legiuitorului de a trece in competenta instantelor civile cauzele in care sunt inculpate persoane care nu au calitatea de militari si care au comis infractiuni impreuna cu persoane avand calitatea de militari nu s-a intemeiat, asadar, pe constatarea ca instantele militare nu indeplinesc conditiile de independenta si de obiectivitate inerente sistemului judiciar intr-un regim democratic, caci, daca aceasta ar fi fost ratiunea modificarii Codului de procedura penala prin Legea nr. 356/2006, aceasta modificare ar fi trebuit urmata de desfiintarea instantelor militare. Prin modificarea legislativa operata, legiuitorul a dat curs unor ratiuni de buna administrare a justitiei si tendintei manifestate in celelalte sisteme judiciare democratice de restrangere a competentei instantelor militare exclusiv in sfera faptelor penale comise de personalul militar. In sensul anchetarii si judecarii de catre parchetele si instantele civile a cauzelor in care alaturi de militari sunt implicati si civili, este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Cauza Maszni impotriva Romaniei, 2006. 

In schimb, Curtea Constitutionala constata ca, prin dispozitiile art. III alin. (2) si (3) teza intai din Legea nr. 356/2006, legiuitorul a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv, a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi. In aplicarea acestor texte ale legii, ar urma ca parchetele militare si, respectiv, instantele militare sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari. 

Aceasta derogare este vadit discriminatorie in raport cu criteriul avut in vedere de legiuitor in modificarea art. 35 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, si anume lipsa calitatii de militar a unuia sau unora dintre faptuitori. In consecinta, Curtea Constitutionala constata ca textele de lege mentionate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi, intrucat reglementeaza diferit competenta de urmarire penala si de judecata a unor persoane avand acelasi statut si aflate in aceeasi situatie juridica, data de acuzatia de a fi savarsit o fapta penala, astfel incat, cu privire la aceste texte de lege, exceptia urmeaza sa fie admisa. 

In ceea ce priveste dispozitiile art. III alin. (3) teza finala din Legea nr. 356/2006, potrivit carora "In caz de admitere a apelului sau a recursului, daca se dispune desfiintarea sau, dupa caz, casarea hotararii si rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanta competenta, potrivit prezentei legi", Curtea constata ca acestea nu sunt incidente in cauza, intrucat judecarea litigiului in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate se afla in prima instanta, iar nu in ipoteza normei criticate. Ca urmare, avand in vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit caruia "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei [elipsis]", exceptia de neconstitutionalitate a art. III alin. (3) teza finala din Legea nr. 356/2006 urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila, neavand legatura cu solutionarea cauzei.

Pentru motivele mai sus aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) si alin. (3) teza intai din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie invocata de Daniel Popa, Daniel Andrei, Petre Baciu, Cristian Caramizaru, Adrian Cornel Dumitrescu, Marin Cristian Ene, Iulian Ene, Marius Grosu, Marius Hambic, Ion Neacsu, Gheorghe Serban, Liviu Stefanescu, Mihai Tabaroiu, Silviu Nicusor Tripon, Danut Catalin Brancoveanu, Dumitrache Gaiu, Monel Gabriel Meitoiu, Dorel Mihai si Costel Ionescu in dosarele nr. 76/2006, nr. 49/2006 si, respectiv, nr. 123/2006 ale Curtii Militare de Apel si constata ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale.

2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (3) teza finala din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, invocata de Costel Ionescu in Dosarul nr. 123/2006 al Curtii Militare de Apel.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 iunie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta