Precizari privind activitatea infractionala de falsificare de moneda

FALSIFICAREA DE MONEDÃ este consideratã pretutindeni ca fiind cea mai gravã dintre infracþiunile de fals,pericolul social al faptei fiind deosebit.

În ceea ce priveºte prejudiciul cauzat, punerea în circulaþie a unei bancnote false se deosebeºte de oricare altã infracþiune, în sensul cã prejudiciul nu este dat de valoarea sa, ci de numãrul de operaþiuni în care a fost implicat, pentru cã la fiecare operaþiune se achiziþioneazã ceva echivalent cu valoarea sa realã, dar nu se plãteºte nimic.

Conform Codului Penal din România, infracþiunea de falsificare de monede sau alte valori, este prev. ºi ped. de art.282 (falsificare de monedã sau alte valori, pedeapsa cuprinsã între 3-12 ani, agravanta 5-15 ani), art.284 (falsificarea de valori strãine, pedeapsa între 3-12 ani, agravanta 5-15 ani), art.285 (deþinerea de instrumente în vederea falsificãrii de valori, pedeapsa cuprinsã între 6 luni ºi 5 ani);

Odatã cu apariþia in anul 2002 a monedei unice europene Euro ºi având în vedere prevederile Convenþiei de la Geneva privind represiunea falsului de monedã, coroborate cu  Regulamentul Consiliului Europei nr. 1338 ºi 1339/2001 privind mãsurile necesare protecþiei monedei unice europene împotriva falsificãrii cât ºi perspectivele României pentru 2007, prin ordinul al Ministrului de Interne nr.0514, la data de 01.03.2004, la nivelul D.G.C.C.O.A., a fost înfiinþat Oficiul Naþional Central, pentru combaterea falsului de monedã, cãrþilor de credit ºi cecurilor de cãlãtorie.

Rolul acestui oficiu este de a avea contacte strânse cu instituþiile de emisiune monetarã, cu toate autoritãþile din Poliþia Românã ºi cu oficiile centrale ale altor state.

Înfiinþarea acestui oficiu face posibilã centralizarea tuturor bancnotelor falsificate ºi realizarea de conexiuni ce pot duce la identificarea ºi, mai departe, la anihilarea reþelelor de falsificatori.

Cooperarea internaþionalã este indispensabilã în acest domeniu, întrucât avem de-a face cu o globalizare a crimei organizate, fapt ce nu poate fi stopat decât prin cooperare internaþionalã (BKA, Secret Service, ºi celelalte oficii naþionale de combatere a falsului de monedã).De asemenea cooperarea interinstituþionalã este necesarã, ea desfãºurându-se în acest moment foarte bine (ex. D.G.C.C.O.A., Parchet, Poliþia de Frontierã, S.R.I., Banca Naþionalã a României, bancile comerciale)

În cursul acestui an, ofiþerii francezi au implementat în România sistemul R.A.P.A.C.E.(Repertoriu Automat Pentru Analiza Contrafacerilor de Euro), sistem care permite compararea bancnotelor suspecte ºi identificarea acestora de îndatã, putându-se realiza conexiuni cu grupãrile de infractori care au fost identificate.

   Folosirea sistemului francez R.A.P.A.C.E. a dus la identificarea ºi clasificarea tuturor bancnotelor semnalate, putându-se concluziona urmãtoarele :

-Fenomenul de falsificare, în special Euro,  îmbracã douã aspecte- deþinerea ºi respectiv contrabanda cu astfel de bancnote, majoritar fiind primul menþionat, persoanele implicate fiind atât cetãþeni strãini (bulgari, germani, maghiari, italieni), dar ºi români;
-De asemenea, unele persoane depistate în posesia acestor bancnote, în marea lor majoritate, nu cunoºteau cã se aflã în posesia monedei falsificate, acestea intrând întâmplãtor în posesia lor. Aspectele menþionate au ca explicaþie  faptul cã tot mai mulþi cetãþeni români lucreazã în strãinãtate (mulþi dintre ei, poate, în cadrul economiei subterane), iar contravaloarea muncii prestate ºi primite, conþinând de cele mai multe ori bancnote false;
-Din afirmaþiile autoritãþilor franceze a rezultat faptul cã din totalul bancnotelor contrafãcute, un procent de 60 % a circulat în Franþa, aproximativ 106.529 bancnote false ;
- Se menþine tendinþa introducerii în România a valutei falsificate în exteriorul þãrii;         

În ceea ce priveºte moneda naþionalã, introducerea bancnotelor din polimer  a dus la crearea unor “bariere” pentru falsificatorii de monede ºi alte valori, astfel încât coroborate cu activitãþile specifice serviciului O.N.C., au determinat scãderea falsificãrii ºi plasãrii bancnote. Pânã în prezent introducerea acestor bancnote s-a dovedit a fi un lucru util, din 1999 ºi pânã în prezent numãrul bancnotelor din polimer ce s-au dorit a fi contrafacerei fiind foarte mic (de ordinul câtorva zeci buc.).

Situaþia bancnotelor falsificate pe semestrul I 2004, ce au fost identificate ºi scoase din circuitul economico-financiar este;

   366 cazuri de plasare:
-din monedele de 2 Euro-30 monede – valoare tot. 60 euro;
-din cupiura de 5 EURO-1 bancnotã – valoare tot. 5 euro;
-din cupiura de 10 EURO-8 bancnote – valoare tot. 80 euro;
-din cupiura de 20 EURO-80 bancnote – valoare tot. 1600 euro;
-din cupiura de 50 Euro –433 bancnote – valoare tot.21.650 euro;
-din cupiura de 100 Euro -62 bancnote – valoare tot.6.200 euro;
-din cupiurile de 200 de Euro – 16 bancnote- valoare tot. 3.200 euro;
-din cupiura de 500 Euro-7 bancnote – valoare tot. 3.500 euro;
                  valoare totalã-36.295 Euro
DOLARI SUA
Sem.I-2004
316 cazuri de plasare:
-din cupiura de 5$ -USD-14 bancnote-valoare 70 $;
-din cupiura de 10$ -USD-14 bancnote-valoare 140 $;
-din cupiura de 20$ -USD-19 bancnote-valoare 380 $;
-din cupiura de 50$ -USD-33 bancnote-valoare 1.650 $;
-din cupiura de 100$ -USD-355 bancnote-valoare 35.500 $;
                              valoare totalã 37.740 $
MONEDA NAÞIONALA (LEI)
Sem.I-2004
294 cazuri de plasare:
-din cupiura de 50.000 lei-182 bancnote-valoare 8.500.000 lei monedã de hârtie;
-din cupiura de 100.000-318 bancnote-valoare 23.800.000 lei, monedã de hârtie;
-din cupiura de 500.000- 51 bancnote-valoare 2.000.000 lei;
valoare totalã 61.900.000 lei.