Spre deosebire de americani, europenii nu își asumă riscuri. Dacă ar face-o, cele 10.000 de miliarde euro care stau în conturi din UE – adică mai mult de o treime din dimensiunea economiei SUA – ar putea fi investite la bursă. Asta ar permite companiilor să cheltuiască pentru proiecte publice majore, stimulând astfel economia stagnantă a Europei. Citește articolul
Ponderea întreprinderilor inovatoare în totalul societăților a scăzut cu 1,9 puncte procentuale în perioada 2020-2022, faţă de anii 2018-2020, conform unei analize INS. Astfel, din totalul de 26.986 întreprinderi cuprinse în ancheta de profil a INS, un număr de 2.380 întreprinderi au desfășurat activități inovatoare, din care 2.297 sunt inovatori de succes, implementând cel puțin o inovație de produs și/sau proces de afaceri. Citește articolul
Durata medie a vieții profesionale la români este de aproximativ 32 de ani, după care se pensionează, cea mai scurtă durată medie a vieții active din UE. În ultimii 10 ani, durata vieții profesionale în România chiar a scăzut, în mod surprinzător, (cu 0,4 ani) – efectul fiind produs de cohortele de pensionați speciali și de scăderea cu un an a vieții profesionale la femei. Citește articolul
Industria europeană pare să nu-și mai revină din 2018 încoace: în valoarea producției industriale a coborât sub cea din 2022 și a ajuns la cea din 2018. De fapt, industria în UE a început să coboare încă din 2019 (cand a ajuns la 4915 miliarde de euro), înainte de pandemia Covid – conform Eurostat analizate de CursDeGuvernare. Citește articolul
BDR Associates a demarat a 11-a ediție a programului Superbrands România, 2024 – 2025. A fost constituit Consiliul Onorific Superbrands, în care au fost invitate să participe 30 de personalități din diferite industrii și sectoare de activitate, lideri de companii multinaționale, specialiști în management, marketing, publicitate, comunicare strategică, branding, media și consultanță în domenii relevante. Citește articolul
Deficitul comercial al României (balanța dintre exporturi și importuri) și-a continuat creșterea și în acest an, însă marea problemă este că sunt câteva sectoare în care acest deficit s-a cronicizat: sunt golurile din economia românescă, pe care politicile economice și industriale ar trebui să le abordeze, cu atât mai mult cu cât materia primă se află la îndemâna industriilor. Citește articolul
Premierul Ciolacu a anunțat că guvernul negociază cu Comisia Europeană pentru a amâna revenirea deficitului bugetar în ținta de 3%, progresiv, pe termen de 7 ani – recunoscând, în același timp, că anul acesta deficitul va urca spre 7-8% din PIB: argumentele primului ministru par rezonabile, dacă se referă la nevoia de a cofinanța proiectele cu bani europeni. Însă premierul nu a vorbit și despre prețul acestor amânări: e vorba de dobâzile uriașe pe care România le plătește an de an, în timp ce datoria guvernamentală crește.
Citește articolulAvem cu toții o problemă cu deficitul bugetar excesiv și în creștere, cauzat (în parte) și de imensul deficit de colectare al TVA (GAP), GAP-ul României fiind, de departe, cel mai mare din UE (36,7% în 2021, 9 miliarde de euro). Citește articolul
Companiile de succes din România au o rentabilitate a activelor de 15%, cu 4,5 puncte procentuale peste media celorlalte companii de pe plan local, gradul de îndatorare (raportul dintre datorii și capital) este de sub 100%, față de 163% media celorlalte companii, iar valoarea medie a capitalurilor proprii este de aproape 30 de ori mai ridicată. Citește articolul
Absența capacităților relevante de stocare a energiei electrice pune mare presiune pe sistemul energetic, respectiv pe piață. Pe de o parte, când producția are goluri de cerere, prețurile spot ajung la praguri negative. Citește articolul