Guvernul a aprobat tezele proiectului Codului Penal - noi infractiuni

Potrivit normelor de tehnica legislativa reglementate de Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, elaborarea codurilor si a legilor complexe trebuie precedata de adoptarea tezelor prealabile care sa reflecte conceptia generala, principiile, noile orientari si principalele solutii ale reglementarilor preconizate.

Obiectivele noii reglementari sunt:
- crearea unui cadru legislativ coerent in materie penala;
- simplificarea reglementarilor de drept substantial, menita sa faciliteze aplicarea lor unitara si cu celeritate in activitatea organelor judiciare;
- transpunerea in cadrul legislativ penal national a reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene;
- armonizarea dreptului penal material cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premisa a cooperarii judiciare in materie penala bazata pe recunoastere si incredere reciproca.

Proiectul Codului penal va cuprinde doua parti: partea generala si partea speciala.

Partea generala


Partea generala reuneste regulile aplicabile ansamblului infractiunilor reglementate de legislatia penala, indiferent de natura acestora, delimitand cadrul general de aplicare a legii penale, definind infractiunea, stabilind trasaturile sale generale si elementele constitutive, reglementand, totodata, conditiile generale de tragere la raspundere penala, sanctiunile si modul lor de aplicare.

De exemplu, in privinta reglementarii institutiei infractiunii, daca se decide pastrarea unei definitii a acesteia, se impune o regandire a sa, in sensul ca ar trebui sa se renunte la conceptia materialista asupra infractiunii, si implicit la pericolul social ca trasatura a infractiunii. In acest sens, ar trebui aplicat principiul oportunitatii urmaririi penale. De asemenea, fiecare trasatura din definitia infractiunii va trebui sa isi gaseasca un corespondent in materia cauzelor care exclud infractiunea (cauze justificative, cauze care inlatura imputabilitatea).

Se impune, de asemenea, reglementarea infractiunii comisive prin omisiune, recunoscuta ca atare de catre doctrina si practica judiciara romana, in absenta unui text de lege care sa o consacre. Asimilarea inactiunii cu actiunea in absenta unui text de lege constituie o analogie in defavoarea inculpatului, prohibita de dreptul penal.

In privinta sistemelor pedepselor, se va crea un mecanism flexibil si divers, care va asigura o constrangere proportionala in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, cat si o modalitate eficienta de recuperare sociala a infractorului. De exemplu, amenda ar trebui sa aiba o sfera de aplicabilitate largita ca pedeapsa unica si ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii. Calcularea amenzii se poate face prin intermediul zilelor-amenda, determinarea valorii unei zile-amenda tinand cont si de situatia patrimoniala a condamnatului.

In privinta raspunderii penale a minorilor, se poate propune varsta de 13 sau 12 ani pentru angajarea raspunderii penale. In alte tari europene, angajarea raspunderii penale se poate face de la 10 ani (Franta, Marea Britanie si Elvetia) sau 12 ani (in Grecia si Olanda). O a doua modificare o va constitui renuntarea la dualitatea de sanctiuni – pedepse si masuri educative, consacrata acum de Codul penal. Se impune astfel renuntarea completa la pedepse in cazul minorului infractor si instituirea unui sistem sanctionator bazat exclusiv pe masuri educative, incluzand insa si masuri educative privative de libertate.

Partea speciala


Partea speciala va cuprinde principalele infractiuni, grupate in functie de valorile sociale a caror ocrotire se realizeaza prin incriminare. Vor fi avute in vedere, spre a fi incluse in partea speciala a codului, categoriile de infractiuni cu care practica judiciara se confrunta in mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratica, dar si faptele a caror incriminare este impusa de dezvoltarea societatii contemporane.

De exemplu, se impune o simplificare a reglementarii omorului prin renuntarea la reglementarea a doua variante agravante distincte (omorul calificat si omorul deosebit de grav) si retinerea ca elemente circumstantiale de calificare doar a unor imprejurari care exced posibilitatile de individualizare pe baza limitelor de pedeapsa in varianta tip sau de baza.

In privinta violului, definirea va fi diversificata si va fi inclusa si o incriminare distincta – agresiunea sexuala.

In privinta infractiunilor care aduc atingere domiciliului, vietii private si corespondentei, vor fi introduse cateva infractiuni noi: violarea sediului profesional al persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice, precum si violarea confidentialitatii datelor cu caracter personal.

In materia infractiunilor contra patrimoniului, se vor reconsidera limitele legale de pedeapsa, in vederea reducerii acestora si se vor introduce reglementari noi – abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, al inselaciunii privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice sau a exploatarii patrimoniale a unei persoane vulnerabile.

In reglementarea infractiunilor contra infaptuirii justitiei, vor fi incriminate fapte precum obstructionarea justitiei, influentarea declaratiilor, exercitarea de presiuni asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei, sfidarea instantei, asistenta si reprezentarea neloiala sau neexecutarea sanctiunilor penale. In acest capitol vor fi introduse tainuirea si spalarea de bani, pentru o redactare mai coerenta a textului de lege.

Cadrul infractiunilor de coruptie va fi revizuit, prin preluarea incriminarilor din Legea nr. 78/2000,dar si prin reformularea unor texte.

La infractiunile de fals vor fi introduse noi incriminari – falsul informatic, falsificarea de mijloace de plata electronice s.a.
Faptele impotriva capacitatii de aparare vor avea o noua reglementare, tinand cont de art.55 si art.73 alin.3 lit. F din Constitutie si de prevederile Legii nr. 395/2005.

Intr-un titlu distinct vor fi introduse infractiunile de genocid, infractiunile contra umanitatii si infractiunile de razboi.

In dispozitiile finale si tranzitorii va fi prevazuta data intrarii in vigoare a Codului penal. In acest sens, se va urmari corelarea cu data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala.

Codul penal actual, a fost adoptat prin Legea nr. 15/1968 si este in vigoare din data de 1 ianuarie 1969. Modificarile aduse Codului penal incepand cu 1990 au incercat sa inlature reglementarile incompatibile cu exigentele statului de drept, dar nu au modificat structural reglementarea.

Pe de alta parte, in prezent exista 250 de legi penale speciale sau extrapenale, cu numeroase suprapuneri de texte, cu abrogari implicite asupra carora planeaza incertitudinea, cu pedepse intre care exista diferente flagrante, in pofida naturii similare a faptelor incriminate. Acestea sunt foarte dificil de aplicat de organele judiciare si foarte putin previzibile.

____________

Avocatnet.ro a mai publicat, pe aceeasi tema:

- Proiect de HG pentru aprobarea tezelor prealabile ale noului Cod Penal