Guvernul a decis miercuri sa-si asume raspunderea pe proiectul de lege privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, pe proiectul de lege privind educatia nationala si pe proiectul de lege privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeana si FMI.
Decizia asumarii raspunderii a fost luata in urma unei sedinte care a durat aproximativ 10 ore.
Potrivit purtatorului de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean, Executivul va aduce joi la cunostinta birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, intentia de a-si asuma raspunderea, printr-o scrisoare.
Ioana Muntean a mai declarat ca ministrii au adus completari la legi, iar primul-ministru a dat termen ca, pana sambata, sa fie finalizata integrarea acestor amendamente in proiectele de lege, pentru ca acestea sa poata fi inaintate Parlamentului.
Conform agentiei Mediafax, care citeaza surse guvernamentale, premierul Emil Boc a semnat scrisoarea prin care anunta intentia Guvernului de asumare a raspunderii pe pachetul de legi, scrisoare transmisa birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului (UPDATE).
Proiectul legii salarizarii unitare
Premierul Emil Boc a declarat, la sfarsitul sedintei de Guvern, ca s-au formulat mai multe amendamente care vor fi incluse in proiectul ce va fi inaintat Parlamentului, in vederea asumarii raspunderii.
Astfel, Guvernul a decis ca raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu sa fie de 1 la 12, fata de raportul initial de 1/15.
“Nimeni nu pierde din drepturile salariale in plata, nici cei din Justitie nu pierd, o data cu aplicarea Legii salarizarii unice. Asta ce inseamna? Ca vom avea o crestere mai accelerata a salariilor acelora care se afla astazi la baza piramidei - vorbim aici de profesori, vorbim de medici, de functionari publici - si vom avea de-a face cu o inghetare la nivel de varf a drepturilor salariale existente, pana cand raportul va fi de un 1 la 12 intre cel mai mic si cel mai mare salariu”, a declarat premierul Boc.
Proiectul de lege privind educatia nationala
In privinta proiectului de lege privind educatia nationala, Emil Boc a afirmat ca invatamantul obligatoriu ramane la zece clase.
“Curriculumul va fi centrat pe cele opt competente cheie agreate la nivelul UE, ce practic vor schimba din temelii modul in care vor invata copiii nostri din manualele, care vor fi axate nu pe aspecte cantitative, ci pe aspecte calitative, sa invete cum sa invete, sa li se dezvolte spiritul creativ, sa nu mai fie doar o masa amorfa care trebuie sa recepteze informatii cantitative, ci, dimpotriva, invatamantul sa ii formeze pentru viata si sa ii pregateasca cu abilitati de comunicare, cu abilitati digitale, specifice secolului in care traim si, nu in ultimul rand, cu spirit de initiativa si antreprenoriat, cu creativitate si imagintie si mai putin accent pe ceea ce avem acum, si anume cat mai multa informatie, cat mai mult material pentru a toci, asa cum eram obisnuiti sa spunem”, a precizat Emil Boc.
Schema de finantare a invatamantului preuniversitar se va axa pe : a) finantarea de baza, in functie de costuri standard per elev sau prescolar; b) finantarea complementara, pentru investitii si c) finantarea suplimentara pentru premierea scolilor, inclusiv sau de performanta.
Totodata, Emil Boc a subliniat ca elevii vor avea acces la toate resursele de invatare in format digital, in urma constituirii bibliotecii scolare virtuale, si ca acestia vor fi evaluati prin teste de tip international.
In privinta invatamantului superior modificarile vizeaza :1) diferentierea universitatilor in patru categorii; 2) cresterea autonomiei universitare, prin imputernicirea Senatului, sa se stabileasca structura interna a universitatilor; 3) infiintarea Registrului Matricial unic, care este o baza de date electronica, cu toti studentii, de la toate universitatile acreditate, care face transparent traseul lor educational si impiedica falsificarea diplomelor; 4) finantarea multianuala pe cicluri de studii; 5) constituirea Codului National al Calificarilor; 6) sistem de imprumuturi pentru studenti; 7) incurajarea cercetarii stiintifice universitare, de exemplu, 30% din valoarea grant-ului de cercetare obtinut prin competitie, acordat in momentul semnarii contractului si nu se modifica cuantumul regiei, pe parcursul derularii grant-ului; 8) definirea raspunderii publice a universitatilor si penalizarile asociate, daca se face abuz de autonomie si se incalca raspunderea public; 9) elaborarea Codului de Etica, raportul anual al rectorului privind repectarea eticii si anularea concursurilor obtinute prin plagiat sau pe baza de incompatibilitati; 10) ierarhizarea programelor de studiu; 11) implementarea optionala, la nivel de carta, a sistemului managerial in conducerea universitatilor; 12) se infiinteaza un sistem de indicatori statistici, prin care se monitorizeaza permanent starea invatamantului superior; 13) se elimina conditiile de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior, pentru cei care provin din invatamantul superior; 14) o persoana nu poate ocupa functia de rector sau decan mai mult de doua mandate.
“Varsta legala de pensionare in invatamantul universitar este cea potrivit legii, iar profesorii universitari si profesorii universitari conducatori de doctorat pot sa continue activitatea maxim pana la varsta de 70 ani, dar cu aprobarea anuala a Senatului universitatii, in functie de performanta academica si evident de resursele financiare pe care universitatea le are la dispozitie”, a mai precizat Emil Boc.
Restructurarea agentiilor
In privinta proiectului de lege care vizeaza reforma agentiilor, Emil Boc a afirmat ca dincolo de restructurare, de scaderea numarului - din 223 raman 112 - si dincolo de faptul ca se restructureaza 9.466 de posturi, avantajul major consta in aceea ca veniturile proprii ale agentiilor vor intra la bugetul de stat.
UPDATE: Procedura constitutionala
Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
Constitutia stabileste ca Guvernul va fi demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, va fi adoptata.
Daca Guvernul nu a fost demis prin motiune de cenzura, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
In plus, in cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate prin angajarea raspunderii Guvernului, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
Comentarii articol (8)