Legea Big Brother care obliga furnizorii sa stocheze pentru sase luni anumite date despre apelurile telefonice, sms-urile si mesajele electronice ale populatiei nu poate fi implementata, este de parere juristul Bogdan Manolea (legi-internet.ro). El considera ca actual proiect de lege nu poate fi constitutional, in conditiile in care modificarile aduse fata de vechea varianta, declarata si ea neconstitutionala in 2009, nu sunt unele de substanta.
“Personal, nu gasesc nicio motivatie coerenta prin care actualul proiect ar fi constitutional, in conditiile deciziei CCR cu privire la legea 298/2008”, a declarat, la solicitarea AvocatNet.ro,
Bogdan Manolea, legi-internet.ro.
Manolea a precizat ca singurele modificari aduse
noului proiect de Lege privind retinerea datelor sunt o serie de
adaugiri lipsite de relevanta practica si aplicare directa.
El a punctat ca in tot textul de lege nu s-a introdus nicio nota directa sau indirecta care sa asigure o balanta necesara pentru protectia drepturilor constitutionale, asa cum a cerut-o si Curtea Constitutionala.
“In schimb, noul text aduce noi dispozitii care
inrautatesc regimul dreptului la viata privata, oferind chiar mai putine elemente de siguranta decat textul precedent”, este de parere Bogdan Manolea.
Mai mult, Manolea a aratat ca, in noul act normativ, procedura concreta de acces la date este inlocuita cu o sintagma vaga si neclara - “fiind aplicabile dispozitiile din Codul de procedura penala si cele din legile speciale in materie” - , in conditiile in care Codul in vigoare nu prevede nimic in acest sens.
De asemenea, potrivit lui Manolea, si in noua lege, autoritatile competente raman la acelasi
nivel extrem de vag si neclar ca in vechea varianta, in textul actului normativ fiind facuta doar precizarea ca furnizorii trebuie sa transmita datele stocate despre utilizatori: “la solicitarea organelor judiciare sau a organelor cu atributii de siguranta si securitate nationala, in baza autorizatiilor emise potrivit legii”.
In plus, din noua varianta a actului normativ
a disparut si infractiunea de a avea acces la date, fara urmarea procedurii impuse de lege, in timp ce articolul 11 din proiect
extinde spectrul datelor care sa fie colectate, incluzand si alte “date comerciale".
UE versus CCR: Cine va avea castig de cauza?
Bogdan Manolea a subliniat ca
directiva europeana, care sta la baza proiectului de lege privind retinerea datelor,
nu poate fi implementata fara a fi incalcata decizia Curtii Constitutionale.
“Tocmai de aceea guvernul Romaniei ar fi trebuit, inca din 2009, de la decizia CCR, sa puna in discutie aceasta problema majora la nivelul UE, unde ca si alte state (Germania, Cehia, Cipru) instantele constitutionale au decis ca prevederile nationale de implementare a directivei incalca drepturile fundamentale”, a declarat Manolea pentru AvocatNet.ro.
Potrivit acestuia, directiva in sine pune probleme de incalcare a drepturilor fundamentale ale omului, iar Guvernul ar fi trebuit sa ridice problema la nivelul UE, mai ales in conditiile Tratatului de la Lisabona cu Carta drepturilor fundamentale ale UE.
“Evaluarea implementarii directivei eludeaza subiectul neconstitutionalitatii legilor de implementare, de parca ar fi fost o problema locala de interpretarea. Dar acest lucru este fundamental gresit, asa cum rezulta din deciziile instantelor constitutionale”, a mai punctat Manolea.
Ce se intampla in alte state europene
Directiva europeana privind retinerea datelor este problematica la nivelul intregului bloc comunitar.
Bogdan Manolea a precizat ca implementarea directivei a fost
intarziata in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, iar alte patru state comunitare, printre care si Romania, au avut decizii ale curtilor constitutionale impotriva legilor de implementare.
Mai mult decat atat, alte trei state nu implementasera inca directiva pana la 16 iunie 2011, cand Romania a primit de la Comisia Europeana scrisoarea prin care se solicita tarii noastre transpunerea directivei.
Vezi aici ce spune noul proiect al Legii privind retinerea datelor.
Comentarii articol (7)