Noul Cod penal ii sanctioneaza mai dur pe avocati, dar le extinde anumite drepturi

Profesorul universitar Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul Bucuresti, a declarat pentru AvocatNet.ro ca, din perspectiva avocatilor, Noile Coduri penale, care au intrat in vigoare la 1 februarie 2014, au consolidat prevederile referitoare la dreptul la aparare.

Mai exact, Mihai Hotca a subliniat ca printre modificarile legislative care consolideaza dreptul la aparare se numara:

• dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala;
• asigurarea confidentialitatii comunicarilor dintre avocat si persoana retinuta sau arestata;
• reglementarea unor drepturi similare cu cele ale inculpatului in favoarea partii vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente.

Avocatii au dreptul sa consulte dosarul de urmarire penala

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala, considera specialistii in domeniu.

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului. 

Concret, avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali poate consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, iar acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv, se precizeaza in NCPP. De asemenea si partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala.

Radu Chirita, coordonatorul casei de avocatura Chirita si Asociatii, ne-a precizat, intr-un articol publicat recent de AvocatNet.ro, ca din punctul de vedere al activitatii avocatilor din penal este importanta dispozitia din NCPP care permite accesul la dosarul de urmarire penala, dosar care, pana la 1 februarie, era tinut secret de catre organele de urmarire penala.

"In masura in care accesul va fi asigurat, iar avocatul va avea cunostinta de actele dosarului de urmarire, avocatii vor renunta la atitutidinea oarecum pasiva din faza de urmarire in care nu prea aveau ce sa faca din lipsa de informatii despre dosar. Cu atat mai mult cu cat legalitatea probatiunii va fi verificata doar la debutul procesului si cu atat mai mult cu cat nu se vor mai administra in faza de judecata probele neconstestate, cred ca avocatii vor trebui sa fie mai activi in faza de urmarire penala", ne-a explicat Radu Chirita.

In cursul urmaririi penale, procurorul stabileste data si durata consultarii dosarului intr-un termen rezonabil, dar acest drept poate fi delegat organului de cercetare penala. De asemenea, in timpul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale, se mentioneaza in noua legislatie in materie penala.

Cu toate acestea, avocatul are obligatia sa pastreze confidentialitatea sau secretul datelor si actelor de care a luat cunostinta cu ocazia consultarii dosarului din cursul urmaririi penale.

"In toate cazurile, avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista ori il reprezinta. In vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa", se mai scrie in noile prevederi penale.

Avocatii pot asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala

Conform prevederilor articolului 92 din NCPP, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia:

• perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante
• situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare.

Printre metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevazute in NCPP se numara interceptarea comunicatiilor sau orice tip de comunicare la distanta, accesul la un sistemul informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.

In plus, avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

"In cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incunostintarea se poate face si dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata. Avocatul suspectului sau inculpatului are, de asemenea, dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii", se subliniaza in noile reglementari penale.

Important! In timpul urmaririi penale, avocatul persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile are dreptul sa fie incunostintat, sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, dreptul sa consulte actele dosarului si sa formuleze cereri si sa depuna memorii, conform articolului 93 din NCPP.

"In cursul judecatii, avocatul persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente exercita drepturile persoanei asistate, cu exceptia celor pe care aceasta le exercita personal, si dreptul de a consulta actele dosarului. Asistenta juridica este obligatorie cand persoana vatamata sau partea civila este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa. Cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive persoana vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, dispune luarea masurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu", se precizeaza in NCPP. 

Decanul Baroului Bucuresti: Noul Cod penal introduce o sanctiune penala nejustificata pentru avocati

Decanul Baroului Bucuresti Ion Ilie-Iordachescu, care este si membru al Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR), considera, intr-o analiza facuta pentru Uniune, ca se impune revizuirea art. 278 din Noul Cod penal (NCP), in sensul excluderii avocatilor din categoria persoanelor care perturba activitatea instantei, fiind suficiente sanctiunile pecuniare prevazute in NCPP fata de un asemenea comportament al avocatilor.

Potrivit art. 278 din NCP, intrebuintarea de cuvinte ori de gesturi jignitoare sau obscene, de natura sa perturbe activitatea instantei, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

"Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala care, la litera j), se refera la <<manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror>>. Legiuitorul nu a explicat in ce constau <<manifestarile ireverentioase>> ale avocatilor", a explicat Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti a adaugat ca, in ipoteza in care aceste manifestari ireverentioase se refera la cuvinte sau la gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art. 278 din NCP trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala.

Conform art. 283 din NCPP, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala, de judecatorul de drepturi si libertati sau de camera preliminara ori de instanta care a intocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. In plus, in vederea indreptarii erorii, partile pot fi chemate spre a da lamuriri. De asemenea, despre indreptarea efectuata organul judiciar intocmeste, dupa caz, un proces-verbal sau o incheiere, facandu-se mentiune si la sfarsitul actului corectat.

"Sanctionarea cu amenda judiciara pentru <<manifestari ireverentioase fata de judecator>> nu se refera si la procurorul de sedinta care poate avea un asemenea comportament. Discriminarea evidenta intre cei doi participanti la actul de justitie impune o revizuire a acestui text de lege. Masurile ordonate de judecator reprezinta, mai degraba, exercitarea unor prerogative disciplinare decat de aplicare a unor pedepse penale", a mai spus Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti a precizat ca modalitatea de savarsire a faptei din continutul art. 278 din NCP apartine exclusiv dreptului disciplinar, neaducand atingere gradului de severitate suficient pentru a intra in sfera ilicitului penal.

"Sanctiunile pecuniare aplicate unui avocat pentru atingeri aduse activitatii sunt indestulatoare pentru garantarea unui  proces echitabil. Constatarea infractiunii respective ca infractiune de audienta, conform art. 360 din Noul Cod de procedura penala, se face de catre presedintele completului de judecata, iar procurorul care participa la judecata poate declara ca pune in miscare actiunea penala si il poate retine in calitate de inculpat. Asemenea practici pot influenta solutiile pronuntate in cazul in care avocatul se afla intr-o atare situatie", a precizat Ilie Iordachescu.

Cand isi apara clientii, avocatii ar putea fi acuzati ca ajuta faptuitorul

Ion Iordachescu a mentionat ca neclaritatea alin. 1, art. 269 din NCP poate crea confuzii in ceea ce priveste ajutorul pe care avocatul il da clientului sau. Mai exact, acest alineat reprezinta o carenta care afecteaza principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor, deoarece nu descrie exact fapta incriminata, a adaugat decanul. 

Potrivit art. 269, alin. (1) din Noul Cod penal, ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau a masurii privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.

"Acest text de lege se refera la <<ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate>>. Deoarece textul de lege nu defineste in ce consta <ajutorul> dat, avand drept scop  ingreunarea tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, genereaza confuzii. <<Ajutorul>> despre care face referire textul de lege poate fi dat de avocat in mod legal, prin cererile si plangerile pe care le formuleaza, ingreunand astfel, cercetarile intr-o cauza penala. Ambiguitatea textului se refera si la neprecizarea de catre legiuitor a notiunii <<ajutorului>> si anume, daca el trebuia sa fie <<legal>> sau <<ilegal>>. In lipsa unei asemenea mentiuni, "ajutorul" poate fi legal sau ilegal", a explicat Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti a completat ca regretabila eroare de a nu preciza caracterul "ajutorului dat" va creea, in cazul aplicarii sale, veritabile "ajutoare" date de catre avocati in cauzele penale. In continutul unei alte infractiuni, si anume tainuirea, prevazuta si pedepsita de art. 270 din Noul Cod penal sunt prevazute actiunile ca modalitati de comitere a acestei favorizari reale.

"Caracterul incomplet al acestei reglementari penale prevazute de art. 269 din  Noul Cod penal impune, ca o necesitate, revizuirea textului de lege in discutie, in sensul precizarii caracterului <<ajutorului dat>> faptuitorului", a mentionat Ilie Iordachescu.

Potrivit art. 270 din NCP, primirea, dobandirea, transformarea ori inlesnirea valorificarii unui bun, de catre o persoana care fie a cunoscut, fie a prevazut din imprejurarile concrete ca acesta provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, chiar fara a cunoaste natura acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda. Cu toate acestea, pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita de autor. In plus, tainuirea savarsita de un membru de familie nu se pedepseste.

Avocatii ar putea fi obligati sa puna la dispozitia organelor de urmarire penala inscrisurile celui pe care il apara

Conform art. 271, alin. (1) din NCP, poate primi o pedeapsa cu inchisoarea de la 3 luni de la un an sau amenda o persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale, comite urmatoarele doua infractiuni:

• impiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, in conditiile legii, un act procedural;
• refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit, in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze.

Potrivit art. 271, alin. (2) din NCP, dispozitiile alin. (1) nu se aplica persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.

Decanul Baroului Bucuresti considera ca din cuprinsul alin. (2) al art. 271 din NCP trebuie exclusa incriminarea avocatului care asigura asistenta juridica sau reprezentarea "persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal".

"Avocatul, reprezentand interesele <<persoanei urmarite sau  judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal>>, beneficiaza de acelasi regim de protectie instituit de catre alineatul (2) din art. 271 din Noul Cod penal. Nu are nicio finalitate dispozitia cuprinsa in cadrul alin. (2) al art. 271 din Noul Cod Penal in ipoteza inmanarii avocatului a inscrisurilor solicitate explicit de organele de urmarire penala si instanta penala. Neincadrandu-se in dispozitiile alin. (2) din art. 271 din Noul Cod penal, avocatul respectiv este nevoit sa puna Ia dispozitia organului de urmarire penala sau instantei penale inscrisul inmanat de persoana urmarita sau judecata intr-o cauza penala, golind de continut cuprinsul acestui aliniat", a argumentat Ilie Iordachescu.

Mai mult, decanul Baroului Bucuresti a subliniat ca avocatii nu ar trebui sa fie inclusi in categoria persoanelor care refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala date, informatii sau inscrisuri, care le-au fost solicitate si prin urmare sa nu fie sanctionati.

In prezent, refuzul de a prezenta informatii organelor de urmarire penala se sanctioneaza cu amenda judiciara cuprinsa intre 500 lei si 5.000 lei.

UNBR urmeaza sa anunte propunerile de modificare a noilor reglementari penale la sfarsitul lunii martie

Potrivit UNBR, avocatii nu au fost implicati in masurile de pregatire a punerii in aplicare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala sau in demersurile pentru initierea unor modificari legislative ale acestora.

Totusi, in cadrul UNBR a fost constituita o Comisie care analizeaza ce consecinte au Noile Coduri penale asupra avocatilor. Mai exact, in sedinta Consiliului UNBR din 14 decembrie 2013, a fost constituita o Comisie care trebuia ca, pana la sedinta din 31 ianuarie 2014, sa faca propuneri suplimentare de completare a reglementarilor privind profesia de avocat din perspectiva corelarii legislatiei speciale privind ocrotirea prin mijloace de drept penal a avocatului, in exercitarea profesiei, cu prevederile Noului Cod penal si ale Noului Cod de procedura penala.

In sedinta de la sfarsitul lunii ianuarie, aceasta Comisie nu a facut nicio propunere de completare a reglementarilor privind profesia de avocat, necesare odata cu adoptarea Noilor Coduri penale. In aceste conditii, prezentarea acestor propuneri a fost amanata pentru sedinta Consiliului UNBR din 27 martie 2014.