Potrivit OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre PFA, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, PFA este persoana autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca. Pot deveni persoane fizice autorizate orice cetateni romani sau ai unor state membre UE, care au implinit 18 ani, nu au savarsit infractiuni economice si au pregatire profesionala in domeniul in care vor sa fie autorizati, se mai arata in actul normativ.
Desi procedura de infiintare este relativ simpla si presupune costuri mici (AvocatNet.ro a scris pe larg despre acest subiect AICI), cei care intentioneaza sa constituie o PFA trebuie sa aiba in vedere ca aceasta raspunde cu toata averea personala in fata creditorilor, in situatia in care nu isi poate achita datoriile.
Raportul dintre patrimoniul personal si patrimoniul de afectatiune al persoanei fizice autorizate este unul de intreg la parte, cel din urma fiind, asa cum prevad dispozitiile art. 2 (j) din OUG nr. 44/2008, o fractiune distincta a patrimoniului personal al persoanei fizice autorizate, a declarat pentru AvocatNet.ro Alexandra Ologu, Senior Associate Dragne&Asociatii.
Astfel, in timp ce patrimoniul de afectatiune este destinat garantarii obligatiilor nascute ca urmare a unei anumite activitati profesionale autorizate, patrimoniul personal reprezinta gajul general al creditorilor persoanei fizice autorizate, a continuat avocatul.
O alta diferenta intre cele doua rezulta din formalitatile necesare constituirii patrimoniului de afectatiune. Astfel, avocatul ne-a explicat ca dispozitiile art. 33 alin. (1) din Codul civil prevad faptul ca patrimoniul de afectatiune se constituie prin incheierea unui act de catre persoana fizica prin respectarea conditiilor de forma si publicitate prevazute de lege.
PFA raspunde cu averea personala in doua situatii
Conform dispozitiilor art. 20 din OUG. nr. 44/2008, persoana fizica autorizata raspunde cu patrimoniul personal in doua cazuri:
- cand nu a constituit un patrimoniu de afectatiune aferent profesiei autorizate pe care o desfasoara;
- cand creanta detinuta impotriva persoanei fizice autorizate excede valorii patrimoniului de afectatiune.
Prima ipoteza vizeaza situatia in care nu exista o diviziune a patrimoniului, si prin urmare, creditorii pot sa se indestuleze din orice bunuri si sume de bani detinute de persoana fizica autorizata, cu exceptia celor care, potrivit legii, nu pot face obiectul executarii silite conform art. 726 din Codul de procedura civila, a precizat Alexandra Ologu.
Important! Codul de procedura civila prevede ca nu sunt supuse urmaririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familiei sale si obiectele de cult, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate ingrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 3 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de subzistenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;
e) scrisorile, fotografiile si tablourile personale sau de familie si altele asemenea;
f) bunurile declarate neurmaribile in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
A doua ipoteza in care PFA raspunde cu patrimoniul personal, respectiv atunci cand creanta detinuta impotriva sa, excede valorii patrimoniului de afectatiune, face referire, dupa cum ne-a declarat avocatul de la Dragne&Asociatii, la situatia in care creditorul nu se poate indestula din patrimoniul de afectatiune si, in completare, se indreapta impotriva patrimoniului personal al persoanei fizice autorizate. Insa, la fel ca in prima situatie, creditorul nu va putea urmari acele bunuri care sunt in mod expres excluse de la executare, iar veniturile pot fi urmarite doar in limitele prevazute de art. 728 din Codul de procedura civila, a atentionat Alexandra Ologu.
Mai exact, la art. 728 din Codul de procedura civila se mentioneaza:
Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel. Aceste venituri pot fi urmarite in limita a jumatate din cuantumul lor.
Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii".
Alexandra Ologu ne-a declarat ca o persoana fizica autorizata poate raspunde cu patrimoniul personal in cele doua situatii mentionate anterior, indiferent de calitatea creditorului sau, legea nefacand distinctie intre entitatile care pot urmari patrimoniul acesteia.
In ceea ce priveste creditorii persoanei fizice autorizate, trebuie clarificata natura creantei lor, pentru ca daca acestia nu beneficiaza de o creanta garantata, atunci ei vor avea calitatea de creditori chirografari, in virtutea careia au dreptul la recuperarea creantei doar subsecvent indestularii creditorilor garantati, a adaugat avocatul.
De asemenea, potrivit art. 2.342, alin.(1) din Codul civil, cel obligat personal (inclusiv persoana fizica autorizata) va raspunde in fata creditorilor cu toate bunurile mobile si imobile, prezente si viitoare, aflate in patrimoniu.
Ce presupune raspunderea cu averea personala?
Urmarirea patrimoniului personal al persoanei fizice autorizate poate fi facuta, dupa cum ne-a explicat avocatul de la Dragne&Asociatii, doar cand PFA nu a constituit un patrimoniu de afectatiune aferent profesiei autorizate pe care o desfasoara si in situatia in care creanta detinuta impotriva sa, excede valorii patrimoniului de afectatiune.
"Insa, pentru a se constata ca persoana fizica autorizata nu are constituit un patrimoniu de afectatiune, fie ca acesta este insuficient stingerii creantelor, este necesar sa se procedeze la initierea executarii silite impotriva persoanei fizice autorizate, care, conform art. 632 din Codul de Procedura Civila, poate fi inceputa doar in temeiul unui titlu executoriu", a punctat Alexandra Ologu.
Daca in cadrul procedurii executarii silite, executorul judecatoresc ajunge la concluzia ca nu exista un patrimoniu de afectatiune sau ca valoarea acestuia este insuficienta pentru a acoperi intreaga valoare a creantei, atunci acesta se va indrepta impotriva patrimoniului personal al persoanei fizice autorizate, facand o precizare in acest sens in dosarul de executare, a adaugat specialistul.
Important! Regulile aplicabile executarii silite sunt cele prevazute de Codul de procedura civila, pentru fiecare tip de executare silita: mobiliara si respectiv imobiliara.
PFA poate reesalona, amana sau suspenda executarea silita
Ajungerea la un compromis intre creditor si debitor se poate face atat in faza prelitigioasa, cat si pe durata unui litigiu si, in ipoteza stingerii disputei pe cale amiabila pot fi reduse sau eliminate orice cheltuieli de judecata sau de executare, sustine Alexandra Ologu.
"Insa, daca nu se poate ajunge la un compromis, in functie de tipul de creante si de creditori, persoana fizica autorizata are la indemana mai multe remedii procedurale pentru a reesalona, amana sau suspenda executarea silita", a mai spus avocatul.
De exemplu, in cazul creantelor bugetare, persoana fizica autorizata poate beneficia de o reesalonare la plata creantei bugetare in masura in care indeplineste conditiile prevazute de OUG nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata.
Important! Pentru acordarea esalonarii la plata a obligatiilor fiscale, contribuabilii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii cuprinse in OUG nr. 29/2011:
a) sa aiba depuse toate declaratiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, conditie care trebuie indeplinita la data eliberarii certificatului de atestare fiscala;
b) sa se afle in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti si sa aiba capacitate financiara de plata pe perioada de esalonare. Aceste situatii se apreciaza de organul fiscal competent pe baza programului de restructurare sau de redresare financiara ori altor informatii si/sau documente relevante, prezentate de contribuabil sau detinute de organul fiscal;
c) sa aiba constituita o garantie;
d) sa nu se afle in procedura insolventei;
e) sa nu se afle in dizolvare potrivit prevederilor legale in vigoare;
f) sa nu li se fi stabilit raspunderea in temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau raspunderea solidara, potrivit prevederilor art. 27 si 28 din Codul de procedura fiscala. Prin exceptie, daca actele prin care s-a stabilit raspunderea sunt definitive in sistemul cailor administrative si judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasa raspunderea a fost achitata, conditia se considera indeplinita.
Alexandra Ologu a declarat, la solicitarea noastra, ca daca a fost inceputa executarea silita impotriva persoanei fizice autorizate, aceasta are posibilitatea de a formula contestatie la executare si o cerere de suspendare a executarii silite pana la solutionarea contestatiei la executare.
"De asemenea, persoana fizica autorizata poate solicita suspendarea provizorie a executarii silite pana la solutionarea cererii de suspendare formulate in dosarul de contestatie la executare. Insa, trebuie avut in vedere ca, pentru introducerea oricarei cereri de suspendare, persoana fizica autorizata va trebui sa achite o cautiune, al carei cuantum, asa cum prevede art. 718 din Codul de procedura civila, poate fi semnificativ", a subliniat specialistul.
Concret, potrivit Codului de procedura civila, cel care solicita suspendarea executarii silite trebuie sa plateasca o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:
- de 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;
- de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;
- de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;
- de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.
Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, in afara de cazul in care legea dispune altfel.
Pe langa suspendarea executarii silita, PFA poate sa solicite deschiderea procedurii insolventei in forma simplificata impotriva sa, in masura in care sunt indeplinite conditiile referitoare la cuantumul minim al creantelor, a punctat Alexandra Ologu.
"Un potential avantaj al intrarii in procedura de insolventa ar fi acela ca dupa inchiderea procedurii si radierea persoanei fizice autorizate din registrele publice, daca persoana fizica dobandeste bunuri sau venituri care in mod normal ar trebui sa reprezinte gajul creditorilor sai, acestia nu se vor mai putea indrepta impotriva acesteia", a mai spus aceasta.
Ce taxe si contributii plateste o PFA?
Va reamintim ca persoanele fizice autorizate trebuie sa plateasca atat impozit pe venit, cat si contributii de asigurari sociale.
Astfel, PFA plateste un impozit de 16% din venitul net determinat in sistem real, in cazul PFA care stabilesc venitul net anual utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla sau un impozit de 16% din norma de venit, in cazul PFA impuse pe baza de norma de venit, a declarat, la o solicitarea mai veche a noastra, specialistul Gabriel Sarbu.
Practic, PFA cu norma norma fixa de venit datoreaza impozit 16% (cota unica) din respectiva norma, indiferent de nivelul real al veniturilor realizate, nivelul normei fiind stabilit anual pentru activitatile eligibile de catre directiile generale ale finantelor publice. In schimb, PFA care opteaza pentru sistemul real de impozitare datoreaza cota de 16% la veniturile nete totale, determinate ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile.
Pe langa impozitul pe venit, PFA trebuie sa achite si contributia la pensii in cota de 31,3% si la sanatate de 5,5%.
Astfel, PFA datoreaza la sistemul de pensii o contributie de 31,3% din venitul declarat, adica venitul pentru care doresc sa se asigure. Potrivit reglementarilor, acest venit nu poate fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Concret, in 2014, baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mica de 804 lei, dar nici mai mare de 11.490 lei, avand in vedere ca salariul mediu are valoarea de 2.298 de lei.
Practic, in acest an, o persoana fizica autorizata trebuie sa plateasca pentru pensii cel putin 252 de lei (35% x 2.298 x 31,3%), dar nu mai mult de 3.596 de lei (5 x 2.298 x 31,3%).
Totusi, exista si cateva categorii de PFA care nu trebuie sa plateasca contributia de asigurari sociale. Specialistii Accace au declarat, la o solicitare mai veche a noastra, ca este vorba despre:
- contribuabilii al caror venit net anual, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat (altfel spus, o PFA care obtine in 2014 un venit lunar sub 804 lei nu datoreaza CAS);
- persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii ca urmare a obtinerii de venituri salariale sau indemnizatii somaj.
In ceea ce priveste cea de-a doua contributie pe care persoanele fizice autorizate trebuie sa o plateasca, si anume contributia de asigurari sociale de sanatate in cota de 5,5%, baza de calcul difera in functie de modul de impunere a PFA - in sistem real sau pe baza normei de venit. Astfel, potrivit lui Gabriel Sarbu, baza de calcul poate fi:
- diferenta dintre totalul veniturilor impozabile realizate si cheltuielile aferente acestor venituri in cazul persoanelor fizice autorizate impuse in sistem real;
- norma de venit in cazul persoanelor fizice autorizate impuse pe baza de norma de venit.
Atat plata CAS, cat si plata CASS se realizeaza trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, au mentionat reprezentantii Accace. Platile efectuate in cursul anului sunt anticipate, urmand ca la finalul anului, prin depunerea declaratiei privind venitul realizat, ANAF sa efectueze regularizarile privind CAS.
Totodata, mai exista o alta contributie care trebuie platita de PFA si anume cea pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Aceasta reprezinta 0,85% din venitul net determinat in sistem real sau din norma de venit, in functie de forma de impunere a persoanei fizice autorizate, a punctat Gabriel Sarbu.
La capitolul contributii de asigurari sociale platite de PFA au fost introduse recent noi reglementari. Mai precis, sotia sau sotul titularului PFA, in cazul in care contribuie la desfasurarea activitatii, platesc, facultativ, contributii de asigurari la pensii, sanatate si somaj. Despre acest subiect, AvocatNet.ro a scris AICI si AICI.