Cum ar putea fi afectate firmele de interzicerea fumatului în spaţiile publice închise

Interzicerea completă a fumatului în toate spaţiile publice închise este prevăzută de Legea nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Aceasta a apărut în Monitorul Oficial în data de 1 februarie şi va intra în vigoare pe 17 martie, adică la 45 de zile de la data publicării sale.

Conform modificărilor ce vor fi aduse la mijlocul lunii viitoare, această lege va interzice complet fumatul în toate spațiile publice închise, inclusiv în spațiile închise de la locul de muncă și în locurile de joacă pentru copii, chiar dacă acestea se află în aer liber.

Potrivit avocatului Bogdan Petre Ilie, de la casa de avocatură Nicolescu Attorneys at Law, în fața acestor modificări ale dispozițiilor legale în vigoare s-au creat două tabere: pro și contra. Toți fumătorii pasivi, care se opun fumatului din principiu, dar și părinții care, fiind nefumători sau chiar fumători, evită astfel de spații publice închise din cauza riscurilor la care i-ar putea expune pe copiii lor, susțin această lege. Pe de altă parte, în tabăra adversă sunt cei mai mulți dintre fumători, dar și o parte dintre cei care opun din principiu, considerând că această interdicție reprezintă o îngrădire a unor libertăți fundamentale.

Un studiu Eurobarometru care privește atitudinea europenilor față de consumul de tutun, publicat în luna mai 2015 de Comisia Europeană, a arătat că dintr-un eșantion de 1.034 de români intervievați, 27% fumează în mod regulat, 13% dintre aceștia au fost fumători, dar au renunțat la fumat între timp, iar un procent de 60% dintre aceștia n-au fumat niciodată.

Ținând cont de aceste statistici, previziunile financiare pesimiste ale celor din tabăra adversă sau a unora dintre proprietarii de spații care se presupune că vor fi afectate s-ar putea dovedi neîntemeiate, susține avocatul Bogdan Petre Ilie.

Astfel, aceștia pot avea surpriza ca, în timp, „numărul fumătorilor care nu vor mai petrece timpul în baruri, discoteci, restaurante și alte spații publice cu destinație similară, să fie rapid depășit sau, dacă nu, măcar compensat de numărul nefumătorilor, statistic mai mare decât numărul fumătorilor, care vor fi mult mai dornici acum de a trece pragul acestor spații”, a spus specialistul.

În același timp, trebuie avută în vedere și perspectiva creșterii numărului de clienți prezenți în spațiul respectiv pe parcursul unei zile, referindu-ne aici la baruri și restaurante. Mai precis, acest număr ar putea genera un profit mai mare decât ar fi făcut-o numărul fumătorilor care petrec mai mult timp consumând produsele din tutun decât consumând produsele care se vând în spațiul respectiv.

În reglementarea actuală, care va fi modificată din 17 martie, deși deja este interzis fumatul în spațiile publice închise, consumul de tutun este permis în camere special amenajate, atâta timp cât spațiul respectiv servește exclusiv fumatului, nu este spațiu de tranzit sau de acces în spațiul public închis, este dotat cu sisteme de ventilație funcționale care să asigure eliminarea fumului de tutun, cu scrumiere și extinctoare, este amenajat în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea și stingerea incendiilor și, totodată, acest spațiu este marcat, în locuri vizibile, cu indicatoare prin care se evidențiază faptul că numai acolo se poate fuma.

Spațiile publice cel mai frecventate de fumători, respectiv barurile, discotecile, restaurantele, cafenelele și altele cu destinație similară, pe lângă condițiile deja enumerate, au de respectat şi alte două cerinţe privind suprafața spațiului destinat fumătorilor, respectiv acesta trebuie să reprezinte cel mult 50% din suprafața spațiului public închis destinat clienților și să fie delimitat de restul spațiului public închis, astfel încât să se asigure izolarea completă de acesta.

O lege nescrisă a mediului de afaceri a fost întotdeauna aceea că dificultățile unora reprezintă oportunități pentru alții, este de părere reprezentantul Nicolescu Attorneys at Law. „Așadar, vestea adoptării acestei legi i-a determinat pe proprietarii acestor spații să ia în considerare schimbări sau dezvoltarea unor concepte noi, precum transformarea cafenelelor în spații în care se desfășoară programe antifumat, transformarea barurilor sau a restaurantelor în centre pentru studierea fumatului sau în cluburi private, amenajarea de spații în aer liber în fața restaurantelor, barurilor, montarea de terase cu acoperiș și pereți-cortină de aer cald etc.”, a explicat Bogdan Petre Ilie.

În noua lege sunt prevăzute și două excepții de la viitoarea interdicţie totală: celulele penitenciarele de maximă siguranță și zonele de tranzit ale aeroporturilor internaționale, unde se vor putea amenaja spații destinate fumatului cu respectarea unor condiții similare celor prevăzute (încă) pentru localuri.

Hotelurile şi restaurantele, afectate doar pe termen scurt

Toate hotelurile și restaurantele vor fi afectate, pe termen scurt, de interzicerea totală a fumatului în spațiile publice închise, a afirmat Secretarul General al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor (HORA), Octav Dură.

Acesta a declarat, pentru AvocatNet.ro, că activitatea restaurantelor, barurilor, cluburilor și a hotelurilor nu va fi însă afectată pe termen lung, întrucât „HORA susține legea fumatului interzis în spațiile publice închise, dar va organiza spații speciale pentru fumat în exteriorul restaurantelor, astfel încât clienții să nu sufere consecințele aplicării legii”.

În același context, Octav Dură este de părere că, după 17 martie, data la care legea antifumat va intra în vigoare, clienții fumători „pur și simplu se vor conforma cu prevederile legii”.

În ceea ce privește încasările, reprezentantul HORA este de acord că acestea vor fi afectate „timp de o lună sau două”. În schimb, „efectele pe termen lung sunt optimiste, deoarece industria nu va avea de suferit”, a mai spus Octav Dură.

Conform unor studii realizate în New York, s-a constatat că cifra de afaceri în industria de hoteluri și restaurante a crescut cu 8-10% în urma aplicării unei legi antifumat, a mai declarat Dură, care a menționat şi că singurele costuri care ar putea fi afectate după interzicerea totală a fumatului în spațiile publice închise le reprezintă contractele cu firmele distribuitoare de țigări.

În ceea ce privește comercianții reprezentați de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), aceștia nu sunt atât de vizați cum sunt proprietarii de localuri (baruri, restaurante, cluburi ect.) de legea antifumat, a declarat, pentru AvocatNet.ro, Cora Muntean, președintele asociației.

„Eu am luptat foarte mult să fie scoase din proiectul de lege amendamentele care afectau activitatea comercianților din acest segment. Este vorba despre cel care impunea o limită de distanță față de școli și spitale și cel referitor la amenajarea standurilor pentru produse din tutun. Din fericire, am reușit eliminarea lor”, a declarat Cora Muntean.

Cu toate acestea, președintele ANCMMR este de părere că, în noua formă, legea anfitumat este o „măsură exagerată și cauzatoare de prejudicii pentru localuri”. „Dacă legea ar fi stabilit cu claritate criteriile funcționării unui local și ar fi dat proprietarului posibilitatea să opteze între un local pentru fumători sau nefumători, ar fi fost mai corect. Nu am date, dar cred că va fi o lovitură pentru proprietarii de localuri”, este de părere Cora Muntean.

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Miijlocii din România (CNIPMMR) sunt de părere că „localurile de tip restaurant/bar/club vor fi primele afectate de interzicerea totală a fumatului, fiind spaţii în care, de regulă, pe lângă activităţile normale desfăşurate, se şi fumează. Interzicerea acestui lucru ar putea duce la scăderea numărului de clienţi fumători. Însă interzicerea totală a fumatului ar putea fi, în acelaşi timp, un beneficiu pentru restaurante, ducând la creşterea numărului de persoane nefumătoare”.

Referitor la modul în care va fi afectată activitatea firmelor după interzicerea totală a fumatului în spațiile publice închise, cei de la CNIPMMR au declarat că în cazul localurilor de tip restaurant/bar/club, într-o primă etapă, ar putea fi înregistrată o scădere a cifrei de afaceri. În cazul celorlalte firme, interzicerea totală a fumatului în spaţii publice închise nu reprezintă un factor care să le influenţeze activitatea.

Ce s-a întâmplat în alte ţări în care s-a interzis fumatul

În 2003, în New York (Statele Unite ale Americii) a intrat în vigoare o lege care a interzis complet fumatul în toate restaurantele și barurile din oraș. Potrivit unui raport din 2004 lansat de patru departamente de stat americane, printre care cel de finanțe și cel de sănătate, „după un an, datele sunt clare. De la intrarea în vigoare a legii, notele de plată de la restaurante și baruri s-au mărit, șomajul este în scădere, practic toate localurile respectă legea (...). Toate acestea reprezintă semne ale faptului că barurile și restaurantele din New York au prosperat. Mai mult, potrivit unui sondaj de opinie la care au participat aproximativ 30.000 de newyorkezi , 23% dintre respondenți  au recunoscut că mănâncă mai des în oraș datorită legii antifumat, în timp ce doar 4% au declarat că mănâncă mai rar în oraș”, se arată în studiul citat.

Un alt studiu desfășurat în SUA în anul 2010, referitor la impactul legii antifumat asupra numărului de angajați din restaurantele și barurile din nouă state diferite, a arătat că, numai în cazul statului West Virginia, legislația antifumat a putut fi corelată cu creșterea cu aproximativ 1% a personalului din restaurante. În schimb, în celelalte opt state americane, printre care Alabama, Texas și Missouri, nu s-a descoperit un impact negativ asupra locurilor de muncă și nici asupra vânzărilor.

În același timp, un studiu similar realizat în 2013 în Italia a arătat că legislația antifumat, care a intrat în vigoare în anul 2005, a schimbat comportamentul fumătorilor italieni și a avut efecte negative slabe. Concret, proprietarii de restaurante din Italia nu au întâmpinat scăderi importante în ceea ce privește profitul sau numărul de salariați în urma interzicerii fumatului în baruri, cafenele și restaurante, deși fumătorii au decis, în primă fază, să evite să mai meargă în aceste locuri. În schimb, efectele legislației antifumat s-au văzut în vânzările realizate de proprietarii italieni de restaurante și baruri.

În anul 2006, un studiu referitor la impactul legislației antifumat, realizat asupra restaurantelor și barurilor din Scoția, a arătat că, cel puțin pe termen scurt, numărul clienților și vânzările au scăzut după intrarea în vigoare a unei legi similare celei care se va aplica în România din 17 martie. 

Firmele vor risca şi închiderea, nu doar amendarea

Din data de 17 martie, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se vor face de către persoanele împuternicite în acest sens de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, precum și de reprezentanţii poliţiei locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne.

Nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor legale care le vizează se va sancționa cu amendă contravențională de 5.000 de lei, la prima abatere, cu amendă contravențională de 10.000 de lei și cu sancțiunea complementară de suspendare a activității până la remedierea situației, la a doua abatere, iar săvârșirea unei noi contravenții la această lege se va sancționa cu amendă contravențională de 15.000 lei și cu sancțiunea complementară de închidere a unității.

Nerespectarea de către persoanele fizice a interdicției de a fuma în spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă şi locurile de joacă pentru copii se va sancționa, din 17 martie, cu amendă contravențională de la 100 la 500 de lei.