avocatnet.ro 
Mai multe modificări importante atât pentru cei care produc sau dețin, cât și pentru cei care colectează, transportă sau valorifică deșeuri în România au intrat în vigoare în octombrie 2016, odată cu publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016.
Pentru a-și încheia parcursul legislativ, actul normativ are nevoie și de aprobarea prin lege, aspect concretizat joi, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 554 a Legii nr. 166/2017 privind aprobarea OUG nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Noile prevederi vor intra în vigoare în trei zile de la apariție, adică duminică.
Concret, documentul introduce reguli mai dure în privința gestionării deșeurilor, inclusiv obligația producătorilor și deținătorilor de a colecta selectiv cel puțin hârtia, sticla, metalul și plasticul. O astfel de obligație va reveni operatorilor economici (firmelor), mai precis producătorilor de deșeuri (cei care pun pe piață ambalaje, echipamente electrice, baterii etc) și deținătorilor de deșeuri.
Practic, prin OUG nr. 68/2016 a fost introdus conceptul de "plătești pentru cât arunci", iar aplicarea acestui mecanism vizează în mod direct atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice care produc și aruncă gunoi. În forma actuală, aplicabilă până duminică, actul stabilește că, în vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică acest instrument economic "acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, economic si al protecției mediului".
De poimâine începând însă, va fi instituită obligația autorităților locale de a aplica mecanismul "plătești pentru cât arunci", și nu doar aplicarea opțională a acestuia.
Atenție! Necolectarea separată a categoriilor de deșeuri enumerate va fi considerată contravenție și va fi sancționată cu amenzi de la 20.000 la 40.000 de lei, în cazul firmelor.
Noi controale pe probleme de mediu, așteptate din septembrie 2017
În prezent, regimul deşeurilor în România este reglementat prin Legea nr. 211/2011 şi Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi prin alte acte normative de rang inferior.
De alfel, cadrul legal al gestionării ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje a cunoscut mai multe modificări în ultimii ani, în condiţiile în care ţara noastră este, cel puţin pentru moment, departe de a ajunge la gradul de colectare şi reciclare pe care şi l-a asumat.
Astfel, chiar dacă societăţile nu au ”ţinte” propriu-zise de reciclare/valorificare, comercianţii sunt obligaţi să administreze corespunzător deşeurile generate. Concret, managementul deşeurilor implică, înainte de toate, predarea deşeurilor generate către colectori specializaţi, în baza unor contracte de prestări de servicii şi formulare (corect completate) de încărcare-descărcare.
Despre obligațiile contribuabililor la Fondul de mediu s-a discutat, pe larg, în cadrul conferinței de fiscalitate organizate de AvocatNet.ro la finalul lunii mai, acolo unde Ana-Maria Iordache, avocat senior la D&B David și Baias, a explicat că "trebuie să plătim, atât timp cât poluăm".
Prin urmare, există mai multe obligaţii către Fondul de Mediu, ce se concretizează în demonstrarea valorificării unui procent (diferit în funcţie de materialul de ambalare, categoria de deşeu electronic, volumele de baterii, pungi de plastic, anvelope sau ulei mineral) din greutatea articolelor respective puse pe piaţă.
De altfel, agenții economici care nu recuperează deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului sunt obligați să contribuie la Fondul de Mediu cu doi lei pentru fiecare kilogram de deșeuri nereciclate, așa cum am explicat și noi aici.
Iar cum persoanele care vin în control la firme verifică existenţa unei monitorizări a problemelor de mediu, corectitudinea datelor furnizate şi, nu în ultimul rând, achitarea obligaţiilor financiare în baza acestor date (reale), specialiștii recomandă organizarea informaţiilor sub forma unui dosar de mediu, în care să fie grupate informațiile necesare.
Amenzi semnificative pentru necolectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje
Potrivit Legii nr. 249/2015, nerespectarea dispozițiilor privind ambalajele și deșeurile de ambalaje poate fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei.
Mai exact, persoanele fizice pot fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu depun deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici pot fi sancționați cu o amendă între 10.000 și 20.000 de lei dacă nu asigură clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.
În cazul în care refuză să primească de la cumpărător ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze valoarea depozitului, operatorul economic poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 8.000 și 15.000 de lei.
Cea mai mare amendă, cuprinsă între 15.000 şi 25.000 de lei, o pot primi companiile care introduc pe piață ambalaje ce nu îndeplinesc cerințele esențiale cerute de lege. Din acest articol aflaţi care sunt toate amenzile acordate de autorităţi pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
corela 
ytrewq