Poate cea mai dezbătută măsură inclusă în programul de guvernare al noului Executiv, condus de Mihai Tudose, o reprezintă eliminarea impozitului pe profit din 2018 și introducerea, în locul acestuia, a unei taxe pe cifra de afaceri.
"Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare", scrie în documentul citat.
De altfel, o asemenea prevedere ar duce la majorarea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat, motivează inițiatorii, cu atât mai mult cu cât, potrivit declarațiilor oferite în presa centrală de către președintele Camerei Deputaților, multinaționalele raportează un profit de trei ori mai mic decât companiile românești.
Totuși, specialiștii în fiscalitate atrag atenția că înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit degresiv pe cifra de afaceri nu reprezintă o opțiune viabilă, din mai multe motive.
În primul rând, impozitele pe cifra de afaceri, altul decât taxa pe valoarea adăugată (TVA), nu sunt permise de Directiva 2006/112/CEE a Consiliului Uniunii Europene privind sistemul comun al TVA, atenționează Gabriel Biriș, partener la casa de avocatură Biriş-Goran. Practic, o derogare în acest sens este permisă numai micilor întreprinderi, atât în România, cât și în alte state membre ale Uniunii Europene.
Altfel, "nu există nicio economie care să conteze cât de cât în lumea asta care să aplice acest tip de impozit, altfel decât pentru companii foarte mici", precizează fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, într-o postare pe pagina personală de Facebook.
Potrivit avocatului citat, impozitul pe cifra de afaceri poate reprezenta o frână pentru investiții (care nu vor mai fi recuperate pe calea amortizării), poate fi un impozit pe pierdere (pierderile sunt inerente în anumite etape ale unui ciclu de viață a întreprinderii) și poate accelera prăbușirea întreprinderii.
"Nu în ultimul rând, creează tentația pentru evaziune", consideră Gabriel Biriș, care concluzionează că impozitul pe profit trebuie promovat și administrat corespunzător.
La rândul său, Adrian Bența, consultant fiscal și expert contabil, consideră aplicarea impozitului pe cifra de afaceri drept "o nouă găselniță de a mai stoarce ceva bani de la firme", care odată aplicată va putea duce la declanșarea procedurii de infringement împotriva României, întrucât astfel de tehnici de taxare sunt interzise de Directiva 388/77/CEE a Consiliului UE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri.
„Dacă acest tip de impozit ar fi fost permis, l-am fi întâlnit peste tot în Europa. Cotele diferenţiale de împozit pe cifra de afaceri ar putea produce discrepanţe concurenţiale. Dacă ar fi permis într-un stat acest tip de impozit ar putea fi 15% şi în altul 5%. Aceste discrepanţe se vor regăsi în preţurile produsului final", subliniază Adrian Bența.
Aplicarea unei taxe pe cifra de afaceri, o greșeală din mai multe perspective
Introducerea noului sistem de impozitare, de la anul, ar fi o greșeală atât din perspectivă tehnică, a fiscalității, cât și economică, este de părere Luisiana Dobrinescu, managing partner la Dobrinescu Dobrev SCA.
Într-un răspuns formulat redacției noastre, avocata a înșiruit, pe scurt, și motivele care să susțină această afirmație. Astfel, din punct de vedere tehnic:
- vor deveni inaplicabile directivele europene care condiționează scutirea de la plata impozitului pe dividende, spre exemplu, de statutul de plătitor de impozit pe profit;
- vor fi probleme în ceea ce privește evitarea dublei impuneri prin aplicarea dispozițiilor Convențiilor de evitare a dublei impuneri.
Din perspectiva economică, specialistul pe care l-am contactat a identificat următoarele nereguli:
- societățile cu investiții majore vor fi cele mai afectate, în condițiile în care cheltuielile cu amortizarea vor deveni nerelevante. "Practic, acest sistem va descuraja investițiile", atenționează Luisiana Dobrinescu.
- va fi încurajată evaziunea, întrucât nu va mai exista interesul contribuabililor de a primi facturi pentru achizițiilor lor, atâta timp cât cheltuielile ar fi nerelevante fiscal.
"În paralel, contribuabilii vor încerca să își diminueze pe cât posibil cifra de afaceri prin nefiscalizare", consideră avocata de la Dobrinescu Dobrev, care regretă că "oamenii politici ai anului 2017 văd tocmai fiscalitatea ca pe o jucărie ușor manipulabilă".
Critici aduse și de Consiliul pentru IMM-uri
Dezavantajele aplicării noului sistem de impozitare au fost semnalate și de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care a semnalat, prin intermediul unui comunicat de presă, că impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăți majore pentru întreprinderile noi și pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.
Mai mult, aplicarea unei cote diferențiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în prețurile produsului final, poate crea discrepanțe concurențiale importante, aspect semnalat și anterior de către specialiștii pe care i-am citat.
La rândul lor, reprezentanții CNIPMMR atrag atenția că România riscă și declanșarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile directivelor europene.
Analizând toate aceste opinii, rămânem cu următoarea dilemă: vor mai fi antreprenorii, români sau străini, interesați să investească în piața românească, sau vor prefera să se orienteze către alte economii?