Relația de concubinaj ridică întrebări dintre cele mai diverse în practică. De cele mai multe ori, concubinii sunt induși în eroare de prevederi legale care par să li se aplice, fără să știe că, de fapt, legea nu conferă recunoaștere acestei relații. Ce se întâmplă cu bunurile concubinilor, cum poate fi obligat concubinul-tată să se achite de obligațiile sale de părinte, cine moștenește pe cine sau cum se pot recupera anumite cheltuieli făcute de concubini sunt câteva dintre subiectele pe care le tratăm în cele ce urmează. Citește articolul
În prezent, în România concubinajul nu este reglementat în niciun act normativ, prin urmare partenerii care au ales să nu își oficializeze relația pot trece, din punct de vedere material, prin situații foarte neplăcute când se despart sau când unul dintre ei decedează. Citește articolul
Atunci când vine vorba de audierile în cadrul proceselor penale, concubinii ar trebui să aibă același statut ca soții, a decis Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit unui document publicat astăzi în Monitorul Oficial și care deja produce efecte. Practic, judecătorii au apreciat că și concubinii sau foștii concubini ai unui suspect sau inculpat ar trebui să aibă dreptul să refuze audierea ca martori. Citește articolul
Sfârșitul unei relații mai lungi de concubinaj aduce de mai multe ori aceleași întrebări ca în cazul unui divorț: cum împărțim bunurile, cum ne recuperăm cheltuielile, ce putem moșteni etc.? Concubinii sunt de cele mai multe ori induși în eroare de însăși buna lor credință, pentru că legea nu îi protejează nici de această dată. O relație de concubinaj se termină ca orice simplu parteneriat între doi oameni: fiecare pleacă mai departe cu ce are la momentul respectiv și aproape nimic nu se mai dă înapoi. Dacă o relație de căsătorie aduce beneficii financiare unuia dintre soți, în anumite cazuri, tocmai pentru că legea spune asta, între concubini lucrurile merg mai degrabă pe principiul darului care nu se mai returnează. Cât despre moștenire, beneficiile nu se pot lăsa decât în scris, cu anumite restricții. Citește articolul
Într-o relație de concubinaj, se întâmplă adesea ca unu plus unu să facă mai mult de doi, iar problemele încep imediat să apară: disputele privind cine și cum are grijă de copil, recunoașterea copilului de către tată, drepturile la moștenire ale copilului născut din afara căsătoriei ș.a.m.d. Cu toate acestea, legea ne spune cât se poate de limpede că toți copiii aceluiași părinte sunt egali în fața legii și faptul că unul dintre ei este născut în afara unei căsnicii nu-l face nici mai sărac în drepturi, nici mai special. Tot ceea ce legea reglementează în această privință are în frunte un principiu cu lungă tradiție în dreptul civil: interesul superior al copilului. Citește articolul
Logodnicul și concubinul sunt două noțiuni diferite, dintre care doar una beneficiază de o recunoaștere legală în Codul civil. Ceea ce le diferențiază este o intenție clară a partenerilor de a se căsători, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dar și o serie de condiții pe care legea le impune pentru încheierea valabilă a unei logodne. Citește articolul
Orice discuție legată de concubinaj începe de la asemănările și deosebirile acestuia cu căsătoria, însă terenul cel mai bun pentru a purta această discuție este, fără îndoială, cel al legii. Concubinii nu au parte, în prezent, de o reglementare legală în România, iar ansamblul de drepturi și obligații pe care cei doi parteneri și le impun unul altuia nu are legătură cu legea, ci cu libera înțelegere a acestora. Căsătoria, în schimb, presupune atât uniunea afectivă care îi unește pe concubini, cât și o uniune de interese, ale cărei limite și reguli sunt trasate în mare parte de Codul civil. Citește articolul