V-am transmit modelul de contract pe e-mail.
Referitor la rambursarea de TVA, pentru a vi se aproba restituirea de TVA, principalul aspect este intentia pentru care se achizitioneaza imobilul. Nu modalitatea de plata este definitorie in decizia organului fiscal cat intentia de a utiliza imobilul pentru realizarea de operatiuni impozabile dpdv TVA, intentie catre trebuie dovedita.
1. penalitatile de intarziere nu sunt purtatoare de TVA, insa venitul realizat din penalitati de intarziere este impozabil dpdv al impozitului pe profit nefiind inclus in categoria veniturilor neimpozabile prevazuta de art. 20 din codul fiscal.
2. desi nu sunt de specialitate jurist nu vad nici un impediment de a semna un acord de conciliere in care sa se consemneze si acordul debitorului de a plati penalitati retroactiv. in practica cele mai mari penalitati pe care le-am intalnit sunt de 1% pe zi dar eu nu as semna un contract cu penalitati atat de mari avand ca repere dobanda BNR de aprox. 10% pe an in ultima perioada si dobanda la bugetul statului de 0,1% pe zi de intarziere.
Se poate face nota contabila 4551.dl X=461.B in firma din care se vinde imobilul, iar in firma din care se cumpara imobilul 404.A = 4551.dl.X .
Pentru a face insa aceste note contabile este necesar sa intocmiti doua contracte:
1. un contract de creditare prin care dl X se angajeaza sa crediteze firma B cu contravaloarea imobilului cu mentiunea ca modalitatea de plata nu va fi in numerar ci va fi pe baza contractului de cesiune de creanta;
2. un contract de cesiune de creanta prin care firma A care are de incasat de la firma B srl suma reprezentand contravaloarea imobilului cedeaza creanta catre dl. X fata de care are de restituit creditul asociat. Acest contract trebuie agreat/semnat de toate cele trei parti implicate.
in cazul in care nu am fost foarte explicita va rog sa-mi atargeti atentia. un model de contract de cesiune de creanta va pot transmite pe e-mail daca imi dati adresa.
Penalitatile pentru platile cu intarziere nu sunt purtatoare de TVA.
Conform art. 137 alin 3 din Codul Fiscal in baza de impozitare nu se cuprind sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.
Avand in vedere obiectul de activitate al societatii va recomand incadrarea autobuzului in grupa 2.3.2.1.3.1 (durata normala de functionare 4 - 8 ani). Este normal ca un autobuz utilizat zilnic in transportul de persoane sa aibe o durata de viata redusa fata de un autobuz utilizat ocazional de o societate cu alt obiect de activitate.
In cazul unei facturi pentru rata leasing TVA-ul este deductibil.
Utilizarea vehiculelor în cadrul contractelor de leasing, din perspectiva utilizatorului:
Regimul TVA aferent operaţiunilor de leasing este prezentat în detaliu la pct.7 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI al 4 Codului fiscal, astfel:
“Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing este considerată prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfârşitul perioadei de leasing, dacă locatorul/finanţatorul transferă locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operaţiunea reprezintă o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se consideră a fi sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni. Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită înainte de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, respectiv data de la care bunul este pus la dispoziţia locatarului/utilizatorului, se consideră că nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispoziţia locatarului/utilizatorului. Dacă în cursul derulării unui contract
de leasing financiar intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul locatorului/finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar
prin care se schimbă locatorul/finanţatorul, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri, considerându-se că persoana care preia contractul de leasing continuă persoana cedentului. Operaţiunea este considerată în continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing având aceleaşi obligaţii ca şi cedentul în ceea ce priveşte taxa.”
Astfel, din coroborarea prevederilor menţionate mai sus cu reglementările introduse prin art. 32 punctul 10 din O.U.G. nr. 34/2009, rezultă cu claritate faptul că prevederile privind eliminarea dreptului de deducere a TVA nu vor fi aplicabile pentru ratele de leasing plătite de utilizatori societăţilor de leasing pe perioada derulării contractelor de leasing, întrucât acestea reprezintă din punct de vedere al TVA prestări de servicii în sensul art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, dar se vor aplica pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate la sfârşitul
contractului de leasing, aceasta fiind considerată o livrare de bunuri.
Subliniem faptul că potrivit pct. 7 alin. (2) din normele de aplicare a Codului fiscal, se consideră a fi sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni. În acest context, atragem atenţia că dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită înainte de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se consideră că nu a mai avut loc o operaţiune de leasing ci o livrare de bunuri de la data de la care bunul este pus la dispoziţia locatarului/utilizatorului, situaţie în care prevederile privind eliminarea dreptului de deducere se aplică la întreaga valoare de achiziţie a vehiculului, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită după derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, dar înainte de sfârşitul perioadei de leasing, se consideră că are loc o livrare de bunuri la valoarea la care se face transferul, valoare ce include şi ratele care nu au ajuns la scadenţă.
Intreprinderile mici pot opta pentru regimul special de scutire. Astfel, persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, poate solicita scutirea de taxă.
Plafonul de 35.000 euro se calculeaza la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderării.
O alta categorie de persoane juridice care nu sunt platitori de TVA sunt persoanele care desfăşoară exclusiv operaţiuni ce nu dau dreptul la deducere dpdv al TVA-ului.
Ex: servicii de natură financiar-bancară, operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, etc.
Putem discuta despre locuinta de serviciu doar in conditiile legii locuintei 114/1996 or in normele metodologice de aplicare ale acestei legi se mentioneaza ca "Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca".
Astfel, doar daca imobilul face parte din activele societatii se poate pune la dispozitia unui salariat care are domiciliul in alta localitate decat cea in care se afla sediul societatii ca locuinta de serviciu, iar cheltuielile de functionare si intretinere sunt deductibile.
De remarcat ca deductibilitatea cheltuielilor in conditiile de mai sus este oricum limitata la suprafata construita prevazuta de legea 114 care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%.
Daca insa asociatul inchiriaza (recomandabil) sau pune la dispozitia societatii imobilul pentru a isi desfasura activitatea fie ca sediu social fie ca punct de lucru declarat la Registrul Comertului se poate lua in discutie deductibilitatea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea imobilului.
In situatia in care contul bancar este destinat exclusiv decontarilor in interesul cabinetului de avocatura comisionle bancare (indiferent de tipul acestora: interogare cont, retragere numerar, administrare cont, pla) sunt integral deductibile. Daca insa pentru decontarea tranzactiilor in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor se utilizeaza acelasi cont bancar, comisioanele aferente acestor tranzactii sunt nedeductibile.
De exemplu, daca prin acelasi cont bancar platesc serviciile de traducere ale unei lucrari executate de cabinetul de avocatura dar si contravaloarea unei excursii in Austria in perioada sarbatorilor de iarna pentru persoana fizica si famila sa, comisionul bancar pentru prima plata este deductibil, dar atat comisionul pentru cea de-a doua plata cat si insasi a doua plata nu sunt deductibile.
Chitanta trebuie intocmita in conformitate cu Ordinul 3512/2008:
CHITANŢÃ (cod 14-4-1)
1. Serveşte ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate.
În condiţiile în care sumele înscrise pe chitanţă sunt aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal), formularul de chitanţă este documentul justificativ care stă la baza înregistrării veniturilor în contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
3. Circulă la depunător (exemplarul 1, cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).
5. Conţinutul minimal al formularului:
- denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., număr); judeţul;
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numele şi prenumele persoanei fizice care depune sume şi ce reprezintă acestea sau, după caz, denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., număr); judeţul persoanei juridice;
- suma în cifre şi litere;
- semnătura casierului.
Se observa ca stampila nu este mentionata ca parte a continutului minimal.
avocatnet.ro explicăm legislația
