Intr-adevar, sunt mai multe asociatii ale consilierilor juridici care s-au constituit, insa numai asociatiile membre UCCJR au proceduri de transfer interprofesional si sunt recunoscute de institutiile statului.
In 2005, o colega a mea s-a inscris intr-o astfel de asociatie, iar acum cand a vrut sa dea examen de admitere in avocatura nu i-au recunoscut vechimea si i-au cerut adeverinta de vechime de la ccj bucuresti pentru a o putea primi in profesie ca si avocat definitiv. Cum ea nu a putut obtine o asemenea adeverinta, nu poate instra in barou decat ca avocat stagiar.
In ceea ce priveste obligativitatea asocierii consilierilor juridici, va redau in continuare o mica parte din Raportul privind starea justitiei in ceea ce priveste mecanismele de aparare ale statului si institutiilor sale (
[ link extern ] ):
Clasificarea 6910 are următorul conţinut:
Activităţi juridice
„Reprezentarea juridică a intereselor unei părţi împotriva alteia, în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organisme juridice, prin persoane care sunt membre ale baroului de avocaţi sau sub supravegherea acestora”
După cum se cunoşte, barou înseamnă asociaţie, organizaţie sau colegiu al avocaţilor dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.
Simplitatea silogismului la care facem referire aici constă în raţionamentul legii ce pleacă de la cele două premise. Prima este aceea desprinsă din Clasificarea Ocupaţiilor din România din care reiese că jurisconsultul sau consilierul juridic este ocupaţie componentă a clasei 2421 – avocaţi. A doua premisă este desprinsă din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională, conform căreia 6910 – Activităţi juridice nu pot fi exercitate de persoane care nu sunt membre ale barourilor.
Concluzia ce se desprinde de aici, este cea naturală susţinută şi de aceste temeiuri legale, prin care, consilierii juridici au fost îndrumaţi şi obligaţi să se organizeze administrativ-teritorial în colegii care sunt în fapt barouri.
Această obligaţie legală este susţinută şi de art.21 din lege „Asociaţia profesională a consilierilor juridici ţine evidenţa acestora în condiţii similare evidenţei barourilor de avocaţi.”
Legiuitorul prin expresia pleonastică „barou de avocaţi” nu vrea decât să sublinieze tautologic noţiunea de „barou de consilieri juridici” care este căpătată de organizarea profesională a acestora în compensarea noţiunii stricte deja cunoscute de barou ce nu poate fi decât organizarea unui grup de avocaţi.
Evidenţa consilierilor juridici, slujeşte interesul public în condiţii similare exprimate şi în art. 26 din lege „Evidenţele consilierilor juridici şi actualizarea permanentă a acestora se vor realiza de către asociaţiile profesionale la sfârşitul fiecărui an şi se vor comunica, prefecturii, consiliului judeţean, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi baroului din judeţul respectiv.”
Judeţul respectiv arată neîndoielnic expresis verbis, structura legală a tablourilor profesionale ale consilierilor juridici pe unităţi administrativ-teritoriale judeţene cu indicarea strictă a consumatorilor legali pentru punerea în aplicare a legii.
Acest consum legal atestă totodată faptul că statutul de consilier juridic nu poate fi cercetat şi reperat decât din aceste evidenţe şi nu de de piaţa liberă a absolvenţilor de drept, a organizaţiilor profesionale cu caracter sindical sau pe ramură de activitate.