Activitate Nedumeritul

Quartila a scris:

Din cate inteleg, doar unul dinttre soti doreste sa isi instraineze partea. Atunci, ambii soti vand tertului, cel ce doreste banii, isi retine partea, apoi, tertul poate vinde inapoi in totalitate sau doar o cota parte, celuilalt sot.
Din pacate, tot acest transfer de proprietate este taxat la notar la valoare, deci, este posibil sa iesiti mult mai scump in acest fel.

Doar unul dintre soți dorește să vândă, însă celuilalt soț, pentru a ocoli astfel partajul. Din păcate, vânzarea este scumpă (ajunge la 2600 lei pentru un teren cu valoarea de 15.000 € ) , așa că cel mai probabil va fi contactat un mediator care, din câte știu, costă mult mai puțin.
Ceea ce nu știu încă e regimul taxei de timbru de 3% la judecătorie, dacă se depune un acord de mediere. Trebuie musai achitată? Dacă da, e 100% sigură recuperarea ulterioară a acesteia?
Mulțumesc mult pentru sfaturi!

Foștii soți s-au înțeles asupra împărțirii. Ea rămâne cu terenul iar el cu niște bunuri mobile și bani. Terenul este pricipalul bun și singurul imobiliar în masa partajabilă iar ei vor să evite plata taxei de timbru de 3%. Au crezut că vânzarea de la unul la altul - acum nu mai sunt soți - rezolvă problema și nu mai fac niciodată partajul. În actualele condiții însă, cum nu pot vinde unul altuia, au de ales fie să facă partajul (la judecător, cu tranzacție, sau la notar), fie ambii să vândă împreună unui terț (descendentul fostei soții, pentru ca terenul să rămână astfel în familia ei).
Mulțumesc mult pentru clarificări!

Am mai solicitat aici sfaturi despre partajul prin acord și cum ar ieși mai ieftin și mi-a fost indicata ca posibila soluție tocmai aceasta, vânzarea cotei indivize către celalalt soț. :-/
Dar unui terț (descendentul unuia dintre foștii soți) pot vinde înaintea partajului? Mulțumesc!

Poate unul dintre cei doi foști soți, actualmente divorțați, să vândă celuilalt cota sa indiviză din proprietatea asupra unui teren cumpărat în timpul căsătoriei? Un notar se opune vânzării până nu se face partajul. E normal??

Mama mea naturală și tatăl vitreg s-au căsătorit în 2000, după ce au fost împreună din 1987. Mama are un apartament din 1982, deci pe numele ei. După căsătorie au mai dobândit un teren. Înainte de a fi împreună, tata mai avea doi copii iar mama doar pe mine. Acum se pune problema că, dacă - Doamne ferește - ai mei închid ochii, eu am să împart moștenirea cu „frații mei”, ceea ce nu e corect, pe ei nici nu i-a mai văzut de ani întregi și mai ales ei nu au contribuit cu absolut nimic la dobândirea apartamentului (care e al mamei) și a terenului (la care am contribuit și eu).
Care soluție să fie mai simplă și cu costuri minime? Divorțul, pe care și tata îl agreează, un testament (care cred că ar putea fi contestat), o vânzare-cumpărare (scumpă) sau altă soluție ?
Mulțumesc mult pentru ajutor!

Din experiența dumneavoastră, cam cât durează un asemenea divorț și partaj și cam ce ce cheltuieli presupune în afară de avocat (am auzit de taxă de timbru, alte taxe)? Ar fi bine să intentez eu acțiunea de divorț sau s-o las pe ea?

Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri! Se pare că ai mei pot să stea mai liniștiți - e vorba de munca lor, care s-ar duce pe apa sâmbetei fiindcă eu am avut încredere oarbă în soție, deși ei au insistat să-mi facă act de donație, ba chiar am fost cu ei la un notar pe Brâncoveanu: aveam programare, am vorbit cu notarul, am adus toate actele dar până la urmă am renunțat eu. Oricum, la procesul care devine pe zi ce trece mai probabil, nu voi merge fără unul dintre dumneavoastră căci nu e vorba de câteva sute, ci de câteva mii și mai ales de sentimentul oribil pe care l-am avut constatând că soția mea a fost una ideală doar până când am primit peste 120.000 € de la ai mei.
Vă mulțumesc încă o dată!

Ziua bună și mulțumesc de pe acum pentru ajutor!
Sunt căsătorit de 9 ani, nu avem copii. Părinții mei au vândut o casă în 2008 apoi mi-au dat mie jumătate din bani - 125.000€ - la care noi, soții, am adăugat 30.000 € dintr-un credit ipotecar pe 30 ani și am cumpărat două parcele de teren învecinate de câte 500 mp. Una cu banii jos 75.000, cealaltă cu 45.000 cash și 30.000 credit, dacă asta contează.
Am ignorat cu nonșalanță insistențele părinților de a-mi face act de donație la notariat mie personal pentru suma donată, considerând că soția mea este mai presus de orice bănuială murdară. Din păcate, lumea în care trăiam (mai bine zis visam) s-a prăbușit când, la câteva luni după tranzacție, soția mea s-a îndrăgostit de altul (și-a și păstrat conversațiile cu el în computer). Ulterior am aflat că a avut aventuri și cât timp eram eu plecat din țară, pe perioade de câteva luni. Eu nu pot trăi tot restul vieții cu inima îndoită, oare cu cine e ea acum, oare ce face, oare cu cine se mai vede când sunt plecat din țară sau când vin mai târziu de la serviciu? Asta nu e viață.
Problema ați intuit-o desigur: nu am act de donație, dar am documentele de transfer bancar din contul părinților în contul meu, apoi din contul meu în cel al vânzătorului pentru sumele de 75.000 € (primul teren), respectiv 45.000 € (contribuția la al doilea). Ce pot face ca, în cazul unui partaj, soția să nu rămână cu jumătate din terenurile dobândite? Nu sunt un satrap; aș vinde unul dintre terenuri (cel ipotecat), am rambursa creditul și i-ar rămâne ei diferența de bani, însă vreau să-mi rămână întreg măcar al doilea teren, cel cumpărat cu banii jos. Se pot lua în considerare documentele bancare de transfer, eventual și martori, în lipsa actului de donație?
Vă mulțumesc încă o dată!