In calitate de persoana fizica am imprumutat unei persoane juridice, srl, in baza unui contract de imprumut autentificat la notar suma de 80.000 Ron.
De asemenea, prin contract s-a stipulat o fila cec emisa de imprumutat si completata cu suma aferenta imprumutului drept garantie.
Viramentul s-a facut prin banca.
Societatea imprumutata a achitat intre timp prin banca o suma partiala de 50.000 Ron din valoarea imprumutul, ramanand cu un debit de plata de 30.000 Ron, care a depasit scadenta imprumutului cu mai bine de 30 zile.
Intrebarea este daca se poate introduce fila cec la decontare, pentru a se recupera diferenta/folosi ca titlu executoriu, avand in vedere ca este trecuta toata suma, sau debitorul poate protesta la decontarea acesteia, dat fiind ca a mai ramas doar o fractiune din suma ?
Ar trebui mai bine sa facem un act aditional si sa-i solicit o fila cec strict pe diferenta ?
Din cate am vazut, si contractul de imprumut notarial ca atare este titlu executoriu.
Sa inteleg ca , in conditiile in care firma este deja pe micro cu 3% pe 2013, daca realizeaza venituri din 7022-consultanta, o arunca automat la impozit pe profit ?
In urma castigarii unei somatii de plata pt o suma de aprox. 78.000 Ron (care a facut obiectul unui contract de prestari servicii pe care beneficiarul nu a mai platit-o), s-a transmis hot instantei catre executor care a efectuat procedura de incuviintare a executarii silite si ulterior a infiintat poprirea catre bancile debitorului. Din pacate, din decembrie 2012 pana in prezent nu s-a recuperat in acest fel decat infima suma de 3.500 Ron. Din ce am observat, debitorul are un nr de aprox 8-10 somatii/incuviintari de executare pe rol.
Intrebarea mea este, pot solicita direct deschiderea procedurii de faliment fata de debitor, avand in vedere ca debitul depaseste plafonul, si care ar fi procedura ?
Sau trebuie trecut prin procedura insolventei ?
Cat ar fi taxa de timbru in acest caz ?
Multumesc,
In cadrul unui contract de prestari servicii se intentioneaza sa se introduca in vederea garantarii platii un instrument de plata, fila cec sau bilet la ordin.
Acesta va fi utilizat in baza unui protocol de utilizare care se constituie anexa la contract.
Pretul contractului este cert, ce nu se poate determina la momentul semnarii contractului este scadenta pretului, aceasta depinzand de factori externi. Instrumentul se va completa de societatea emitenta, mai putin scadenta.
Ma intereseaza daca fila cec aduce avantaje in garantarea si certitudinea platii in comparatie cu biletul la ordin. Din cate stiu, ambele in caz de refuz la plata se pot constitui ca titlu executoriu in vederea executarii emitentului.
De asemenea, daca in cazul filei cec neonorate la plata raspunderea emitentului este mai mare comparativ cu biletul la ordin ?
Biletul la ordin poate fi emis "la vedere", pentru a fi platit la o scadenta oarecare, stiind ca acesta se onoreaza doar la scadenta ?
Cu stima,
Din cate stiu exista in legea 10 republicata si in normele de aplicare un paragraf care stipuleaza ca daca unul din mostenitori( in cazul de fata unul din cei 3) nu a facut notificarea in termenul stabilit, de cota acestui vor beneficia ceilalti mostenitori care au facut notificarea in termen.
Mai are vreo alta cale de atac mostenitorul care nu a facut notificarea in termen (in cazul de fata solutia fiind despaguburile si nu retrocedare) ?
Speta este urmatoarea:
- Obiectul dosarului este un teren de 3200 mp aflat in intravilanul unui municipiu, autorul fiind expropriat in 1967 (terenul se afla in intravilan).
Exista 3 mostenitori A,B,C, (B si C fiind frati), certificatul de calitate de mostenitor fiind scos in 2005.
A si B fac notificare in baza legii 10/2001 pentru acest teren pentru care obtin dispozitia primarului care propune despagubirile in 2006. C nu notifica deoarece se angajeaza verbal in fata lui B sa renunte la aceasta mostenire in contrapartida cu altceva.
Dosarul este in ANRP din 2006, de cand se emite dispozitia, in prezent fiind aproape de finalizare, respectiv emiterea titlului de despagubire.
Insa C face notificare in 2005, in baza legii 247/2005 si obtine o hotarare in 2006 emisa de Comisia Judeteana pentru stabilirea drept de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere pentru o suprafata de 3600 mp, desi terenul a fost expropriat ca intravilan si nu extravilan.
Recent, C cesioneaza dosarul catre un tert contra unei sume de bani, dosarul in momentul de fata urmand a ajunge la Comisia de fond funciar de la Prefectura pentru a fi validat, fiind sustinut intens de Cesionar.
Aflandu-ma recent la Primarie am aflat de existenta acestui dosar, functionarii au observat ca dosarul lui C are in spate cererea de despagubire pe terenul autoarei care a fost notificat in 2001 de primii 2 mostenitori, la care s-a adaugat insa o parcela de 400 mp.:"> De asemenea, si adresa difera ca numar de strada.
In toata aceasta problema consider ca principala vina o poarta primaria care nu putea sa emita o alta propunere de acordare despagubiri pe un teren deja notificat.
Intrebarile sunt:
-Cesionarul lui C poate veni cu calitate de mostenitor ( cu 1/3 cota) la dosarul din ANRP inregistrat de A si B in baza legii 10, avand in vedere ca a preluat prin contractul de cesiune drepturile lui C pt dosarul pe legea 247 ?
-Poate de asemenea ataca in contencios primul dosar ?
- Primaria poate notifica Anrp si sa-si recunoasca greseala ?
-Daca notifica ANRP, pentru dosarul deja existent emite o cota de 2/3, sau se retransmite la ANRP ?
Intervine probabil raspunderea administratorului vechi.
Datoriile sunt create prin neplata TVA-ului si impozitului pe profit aferent unor facturi, din care unele din ele nu sunt incasate si nici nu sunt sperante de a fi incasate, dar statul roman isi cere TVA-ul anticipat :(
Daca datoriile sunt exigibile la 25 ianuarie 2011, firma fiind platitioare de TVA trimestrial si cesiunea se realizeaza in noiembrie 2010, mai este raspunzator vechiul administrator (la momentul cesiunii aceste datorii nu sunt practic exigibile)?
Multumesc,
Buna ziua,
Speta este urmatoarea:
SRL-ul cu cu unic asociat si unic actionar, fara salariati, este infiintata in trimestrul 3 - 2010, nu are activitate pana in trimestrul 4- 2010.
Societatea este platitoare de TVA.
In trimestrul 4 are ceva incasari in baza unor contracte care determina TVA de plata la buget si impozit pe profit de aprox. 15.000 Euro, sume care vor deveni exigibile la plata in data de 25 ianuarie 2011, societatea fiind platitoare de TVA trimestrial.
Intrebarea este, daca se face cesiunea societatii in trimestrul 4, in conditiile OG 54/2010, ce raspundere va avea vechiul administrator ulterior pentru debitele bugetare scadente la 25 ianuarie 2011, in conditiile in care cesiunea s-a facut sa zicem, in noiemebrie 2009.
Dar daca facturile se incaseaza dupa ce se schimba administratorul, pana sa se faca cesiunea.
Multumesc!
avocatnet.ro explicăm legislația
