Activitate alexvas

As dori sa pun urmatoarele intrebari:
1) cf. art. 47 pct. (6) lit. b) din Legea nr. 317/2004 (actualizata, republicata... etc.), Sectia de Contencios al CAB poate pronunta ca una din solutii admiterea contestatiei si desfiintarea rezolutiei si trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare. Insa, intr-un asemenea caz, inseamna ca instanta CAB poate doar desfiinta rezolutia contestata si sa-l oblige pe inspector sa "continue procedura disciplinara", adica, sa continue "verificarile prealabile" de care vorbeste art. 45 alin. (3) din aceeasi lege, ceea ce s-ar putea sa duca la aceeasi situatie de dinainte de contestatie (adica, un inspector judiciar care "nu a constatat" vreo abatere disciplinara inainte, e greu de crezut ca o va constata dupa intoarcerea dosarului. Intrebarea mea este: are instanta de contencios a CAB dreptul sa ii indice inspectorului unde a gresit si deci trebuie sa indrepte/sa inceapa cercetarea disciplinara prealabila?
2) Daca o plangere disciplinara se poate face la CSM/IJ, fiind reglementata procedura acesteia, nu asa stau lucrurile atunci cand e vorba de plangere impotriva inspectorului judiciar sau a inspectorului-sef. Intrebarea mea este: in cazul in care se doreste a se face o plangere impotriva inspectorului judiciar si/sau a inspectorului-sef, pentru favorizarea judecatorului sau a procurorului parat, unde se poate face o astfel de plangere? Desigur ca la IJ nu se poate, dat fiind ca exista conflict de interese: nu i se poate cere unui inspector judiciar sa verifice pe un coleg de-al sau, si cu atat mai putin sa il verifice (prealabil) pe inspectorul-sef.

Va multumesc pentru raspuns.

Nu, termenul de optiune succesorala (care este termenul de prescriptie) a fost de 30 de ani pana prin anii `50 cand s-a dat un decret care l-a scurtat la 6 luni, considerandu-se ca cel ce succede este destul de "aproape" de de cujus ca sa stie in timp util de moartea acestuia; vedeti va rog Codul civil din 1865 aici:
[ link extern ]
si anume:

Articolul 700
Facultatea de a accepta, sau de a se lapeda de o succesiune se prescrie prin acelasu timpul ce se cere pentru prescriptiunea cea mai lunga a drepturiloru immobiliare.

Articolul 1890
Tote actiunile atatu reali catu si personali, pe cari legea nu le a declaratu neprescriptibili si pentru cari n'a defiptu unu terminu de prescriptiune, se voru prescrie prin trei-deci de ani, fara ca celu ce invoca acesta prescriptiune sa fia obligatu a produce vre unu titlu, si fara sa i-se pota opune reua credinta.

Cat despre deptul de optiune succesorala sub inventar, chiar daca nu si l-a exercitat, nu se poate invoca prescriptia impotriva minorului - pentru prescriptie, trebuie mai intai sa fie major.

Prin urmare, cele scrise nu raspund intrebarii mele.

Cu stima,

A.V.

As dori sa pun urmatoarea intrebare referitoare la un deces survenit in 1948, ramanand de pe urma lui de cujus un fiu minor de 8 ani. Fiind minor, fiul nu si-a putut exercita drepturile civile pana la data majoratului (18 ani), adica, 10 ani mai tarziu, in 1958. La momentul mortii lui de cujus codul civil prevedea un termen de timp de prescriptie de 30 de ani, insa ulterior, in 1951, a survenit modificarea codului civil si termenul de prescriptie a devenit de 6 luni. Intrebarea mea este: in 1958, din momentul in care a devenit major, fiul a avut un termen de prescriptie in interiorul caruia sa accepte mostenirea de 6 luni, cum era legea in 1958, sau de 30 de ani, cum fusese legea in 1948?

Buna seara,
As dori sa pun urmatoarea intrebare: care este cuantumul taxei judiciare pentru o actiune de declarare pe cale judecatoreasca a mortii unei persoane?
Multumesc anticipat.
A.V.

anda2016, va multumesc, ceea ce scrieti are sens, si intr-adevar mie mi-a scapat acest aspect important: din moment ce fie si numai unul din colaterali alege sa vina la mostenire prin reprezentarea antemergatorului sau (si nu ca si colateral direct), daca noi ceilalti, in mod ipotetic, am veni utilizand statutul de colaterali directi, acela care vine prin reprezentare ne-ar da la o parte pe noi cei ce (ipotetic) venim in nume propriu, pentru ca este de grad mai inalt decat noi (antemergatorul pe care-l reprezinta era de grad mai inalt decat noi, fiind egal in grad cu antemergatorul nostru).
Si atunci, pentru a avea drept la mostenire, trebuie sa venim in grade egale cu cel care a ales reprezentarea, adica, sa venim si noi prin reprezentare. In acel caz, insa, se face impartirea pe tulpini (cazul clasic de reprezentare).
In concluzie: varul nostru mosteneste 1/2 din masa succesorala, iar eu si cu nepoata mea (care o reprezinta pe sora mea) cealalta 1/2. Si deci eu personal mostenesc 25% si nepoata mea 25% din masa succesorala.

anda2016, va multumesc pentru raspuns. Inteleg ce scrieti...
Ramane o singura intrebare: ce ma obliga pe mine, de exemplu (si la fel pe sora mea, daca traia) sa venim la mostenire ca si colaterali in nume propriu, in loc sa venim prin reprezentarea mamei noastre predecedate? Conform acelor articole de lege pare ca avem dubla calitate, de reprezentanti dar si de colaterali directi...

Quot capita, tot sensus

:(

anda2016, daca ceea ce scrieti este adevarat, cum explicati prevederile art. art. 976 alin. (2) Cod civ., care ne defineste pe noi, descendentii surorii si fratelui matusii, ca fiind colaterali privilegiati - asadar, noi insine, si nu in virtutea reprezentantei succesorale? Iar pe de alta parte, data fiind regula departarii de matusa, mama si cu fratele ei erau colaterali de gradul 1 (mostenitori de clasa 2), iar dupa ei noi, copiii lor suntem colaterali de gradul 2 (mostenitori tot de clasa 2, dar mai indepartati ca grad decat parintii nostri)? Asta, coroborat cu prevederile art. 964 alin. (3) si (4) Cod civ. care spun astfel:n(3) Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.nsin(4) Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.nn

Cum reconciliem articolele de mai sus cu sustinerea dvs.?

Ma scuzati, insa inainte de art. 981 exista art 964 alin (4) Cod civ., care spune:
"Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel."
Art 981 alin (1) Cod civ. confirma aceasta teza, si anume ca in cazul in care vin la mostenire (numai) colaterali privilegiati masa succesorala se imparte NU pe tulpini, ci in parti egale intre colaterali de acelasi grad (insa, daca sunt in grade diferite, cei de grad mai apropiat dau la o parte pe cei de grad mai indepartat). Si tot art. 981, dar alin. (2) Cod civ. spune ca:
"În cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea sau partea din moştenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină." - asta insemnand, dupa parerea mea, ca partea care se imparte pe tulpina este partea colateralului privilegiat care este reprezentat (in general de mai multi reprezentanti, intre care se imparte "tulpina").
Noi (admitand ca sora mea era in viata) nu o mosteneam pe matusa in locul mamei, mama fiind predecedata, ca reprezentanti, cum spuneti - noi suntem colaterali privilegiati, cf. art. 976 alin. (2) Cod civ:
"Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul." Din moment ce mama si fratele ei au predecedat matusii, am venit noi, copiii fratelui si ai surorii ca si colaterali privilegiati aflati in grade egale unii cu altii. Asa cum se vede, de altfel, legea aduce in discutie tulpina numai cand e vorba de reprezentare succesorala.

Din cele de mai sus am ramas eu cu convingerea ca nepoata mea se urca in grad ca sa culeaga 1/3 care i s-ar fi cuvenit surorii mele.

As aprecia mai multe pareri care, tinand seama de toate articolele de lege sus-enuntate precum si de cele referitoare la notiunea de reprezentare succesorala, sa demonstreze pro sau contra.

Multumesc.

Buna ziua,
Cazul meu este urmatorul: acum aproximativ o luna a decedat matusa mea (sora mamei), fara copii si fara sot (era vaduva de multi ani), si de asemenea fara frati sau surori in viata (pre-decedati), lasand in urma o casa.
In mod normal la mostenire am fi venit eu si sora mea, in calitate de mostenitori colaterali dupa mama noastra (sora matusii), precum si varul nostru - fiul fratelui (predecedat) al matusii si al mamei - fiecare cu drept de 1/3 din masa succesorala.
Din pacate insa, sora mea a decedat acum aproximativ 3 ani, deci nu are cum veni la mostenire; insa, sora mea are o fiica, in viata, care, dupa parerea mea, ar avea dreptul la 1/3 al mamei sale, in locul careia se urca in grad prin reprezentare succesorala.
Problema este ca varul nostru se opune, pretinzand ca, dupa moartea surorii mele, ramanand numai el si cu mine in viata, mostenirea trebuie sa se imparta in doua jumatati - adica, pretinde el - nepoata mea (fiica surorii) nu mai are drept la mostenire.
Ca urmare doresc sa intreb daca vreunul din specialistii in materie de pe acest site (notar, avocat) poate sa se pronunte referitor la aceasta problema: am eu dreptate, si nepoata mea se urca prin reprezentare ca sa culeaga partea care i-ar fi revenit mamei sale (surorii mele) de 1/3, sau are varul meu dreptate si avem dreptul, el si cu mine, fiecare la 1/2 din masa succesorala?
Multumesc anticipat.