Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Mulţumesc pentru răspuns. Se pare că trebuie să mă acomodez cu situţia dată. Dacă aşa s-a gândit că este "cel mai bine" în codul muncii, atunci să suportăm consecinţele.
Scuzaţi-mă că răspund aşa târziu. Nu speram să mi se răspund aşa prompt şi nici n-am văzut e-mail-ul de avertizare.
Referitor la prima întrebare: am citit ambele documente şi, din păcate, nu am reţinut exact numărul articolului ci doar faptul că se leagă de perioada de probă de 90 de zile, paragraf menţionat în documentul de concediere. Am apucat să mă interesez la colega care se ocupă de resurse umane şi mi-a comunicat că este deja semnat şi ştampilat, iar articolul este 31, alin. 3 din Legea 53/2003.
Referitor la a doua întrebare: mi s-a comunicat că mai întâi să semnez eu şi apoi o să primesc şi eu un exemplar semnat de dl. director general. Acum aştept să primesc un semn să mă duc să mi se facă lichidarea în data de 17 ori 18 luna curentă deoarece pe data de 15 se dau salariile şi tot atunci sper să primesc atât înştiinţarea cât şi concedierea semnate şi ştampilate.
Am rugat-o pe mama să vorbească cu cineva de la ITM de la Bucureşti şi, din păcate, legea actuală e de partea companiei. Ceea ce mă supără este faptul că am fost dat afară nu de dl. director general ci de o d-nă director al unui alt departament, dacă pot să-i spun aşa că nici departament nu se poate numi, de care nu aparţineam.
Numele meu este Ionuţ şi rog ca acele persoane care cunosc ori au avut situaţii similare să mă lămurească şi pe mine, dacă se poate în următoarea situaţie:
Lucram la o companie de un an de zile şi am aplicat pentru un post la o altă companie. În aceeaşi zi fatidică de vineri în care am aplicat am şi fost sunat să merg la interviu. Ţin să precizez că ţinteam la această nouă companie pentru că ştiam că se remunerează ceva mai bine decât unde eram eu. Un alt semn pe care l-am observat era că la interval de 2-3 luni erau scoase aceleaşi posturi din nou la oferte, printre care şi cel la care aplicasem eu. Să revin: Am mers la interviu luni unde am ţinut interviul nu cu persoana de la HR, deşi se afla în incintă, ci cu d-na de la managementul calităţii. Postul la care am aplicat eu era de "Asistent manager". După acordul d-nei, am fost şi la dl. director general, în aceeaşi zi. Am căzut de acord doar asupra salariului că restul a trebuit să aflu pe pielea mea. Am sunat-o pe această d-nă că-mi oferise numărul ca să-mi dea mai multe informaţii şi, când am prins-o într-un moment liber, d-na mi-a spus referitor la bonurile de masă, program şi bonusuri că le voi afla eu, iar că transportul trebuie să mi-l rezolv eu fără a fi decontat. La interviuri le-am comunicat că în toamnă am făcut planuri de nuntă şi n-au avut nimic de obiectat ba chiar au spus pe un ton, cred eu glumeţ deşi s-a dovedit a fi ironic, că o să vină şi ei la nuntă. După ce am ajuns să lucrez la această companie, am mai avut o întrevedere cu dl. director general, precum şi cu d-na de la managemtul calităţii şi, din nou, fără să fie persoana de la HR de faţă. Mi s-au spus următoarele: n-o să am poziţia de "Asistent manager" pentru care aplicasem ci de "Specialist marketing", o să am salariu de 1.300 Lei în mână din care, în contractul de muncă de 1.000 Lei, iar restul banilor să compenseze programul de la 08:00 la 18:00, deşi în regulamentul intern spunea până la 16:00 şi trebuia să mă mai duc şi sâmbăta de la 08:00 la 14:00. Întrucât secretară era şi nu au avut timp de mine, m-au pasat în biroul comercial, cu d-na care mi-a luat interviul, chipurile să învăţ ceva. În acel birou era un alt coleg care a fost dat afară de d-nă după fix o lună de muncă. Eu am apucat să lucrez nici două săptămâni că într-o sâmbătă, d-na şefă din birou, aceeaşi care-mi ţinuse intervul, i-a impus persoanei de la HR, angajată cu o săptămână înaintea mea, să-mi transmită să-mi dau demisia. Eu nu vroiam să-mi dau demisia că de aceea m-am angajat: să lucrez. Dacă d-na aceasta a observat că nu merge pe calea demisiei, a recurs la a doua variantă: înştiintarea şi concedierea. Luni, când m-am prezentat la muncă, am stat toată ziua să intru la dl. director să aflu cu ce am greşit. În situaţia dinainte cu colegul care a fost dat afară, în cazul meu şi, probabil foarte sigur, în toate celelalte cazuri, dumneaei a fost cea care a luat decizia în locul dl. director, iar dânsul n-a făcut nimic ca să împiedice acest lucru ba chiar a ascultat-o pe d-nă pentru că, gândesc eu vechimea de 10 ani a dânsei contează, iar nou-veniţii să fie la abatorul de oameni.
Toată polologhia aceasta pentru că:
1. n-am primit nicio fişă de post care să ateste sarcinile mele
2. am fost pus să lucrez pe alt post ci nu pe cel pe care am aplicat fără nicio anexă la contract
3. dacă dl. director general are puterea de decizie în companie, de ce am fost dat afară de d-na de la comercial/managementul calităţii?
4. este vreo cale să combat situaţiile mai sus menţionate şi, sper eu, să am şi câştig de cauză?
Mulţumesc mult de tot celor care au avut suficienta răbdare şi timp alocat în a citi epopeea mea!
Mulţumesc frumos pentru deranjul în a răspunde la întrebarea mea!
Acum aştept promisiunile organelor competente pentru a recupera corpul telefonului.
După aceea o să văd cum o să decurgă lucrurile, dar la cum îi ştiu eu pe şefii mei nu o sa fie de acord. Până atunci numai de bine!
Numele meu este Ionut.
Sunt angajat ca si consultant vanzari pentru un dealer al unuia din cei trei mari titani ai telefoniei mobile.
Din cauza incompententei si neatentiei mele s-a furat un telefon din magazin pe tura mea si anume doar corpul principal al telefonului, fara carcasa lui si fara baterie.
Probabil, ca sa-si acopere "paguba", sefii mei m-au pus sa-l platesc, ce e drept, nu la valoarea din magazin, 1.300 LEI, ci la valoarea sa, 1.150 LEI. In momentul de fata, organele abilitate in a recupera telefonul de la faptas si de a-l prinde pe acesta, inca sunt in stadiul de "rezolvare" a situatiei.
Toata polologhia asta numai ca sa se afle situatia mea si ca sa ajung la marea intrebare: Exista vreo sansa ca eu sa recuperez banii platiti pe acel telefon furat si ale carui cutie cu accesori + baterie + carcasa le detin fara sa le fi vrut a le detine?
Multumesc frumos pentru intelegere si pentru timpul acordat citirii acestei cerinte ale mele!
Ma gandeam sa va raspund separat dar, date fiind raspunsurile Dvs. de fata, o sa mai revin putin asupra lucrurilor pt ca simt ca nu m-am facut prea bine inteles ori ca simt eu nevoia sa nu ascund niciun amanunt "important":
1. in momentul respectiv eram singur, eram in afara localitatii si m-am conformat curbei ce urma sa vina. Nu ma asteptam si la trecerea "subita" de la drum uscat la drum cu polei, cel putin nu in acea perioada cand a avut loc nefericitul eveniment. In aceasta situatie, eu zic ca nu am incalcat nici Art. 123b si nici 123f din ROUG 195/2002 (adaptarea vitezei sub 50km/h in ceea ce priveste curbele (b) si drum cu polei (f) )
2. cand am relatat d-lui politist cele intamplate, dumnealui a "vizionat" masina. Daca era sa fi "parasit partea carosabila" eram in sant, ceea ce insemna alt sir de evenimente, iar daca viteza era mai mare insemna ca masina era si mai rau avariata si, ei bine, asta implica alt sir de evenimente.
Cu ce am gresit ca am alunecat cu masina in acel podet, chiar daca aveam viteza mica si ca m-am prezentat la politie pt a relata cele intamplate?
Chiar era nevoie sa fiu amendat cu 6 pct amenda adica 402 lei, conform legislatiei de atunci (nu stiu daca s-au efectuat modificari ulterioare) si incadrarea la Art. 123b din OUG 195/2002 nespecificand in P.V. viteza pe care o aveam ca sa pot fi incadrat cum trebuie la acest art., chiar daca a fost "eroare de redactare" scris de mana, fara "R".
Multumesc d-le "giv" pentru raspuns si scuzele mele ca raspund asa tarziu. Pe mine m-a pus in dificultate d-na judecator intrucat nu aveam idee ce sa raspund. Eu nu doresc decat sa se recunoasca greseala d-lui politist atunci cand a creat P.V.-ul si ca a facut abuz de functia detinuta, singura mea vina fiind ca i-am comunicat ceea ce mi s-a intamplat si, de aici, mai departe, P.V.-ul obtinut pe nedrept.
Va rog sa ma sfatuiti in urmatoarea situatie: intr-o seara, desi aveam viteza mica (~ 35km/h), iar pana atunci drumul a fost curat, intr-o curba periculoasa la dreapta, masina a alunecat pe o portiune cu polei lovind un podet cu coltul stang al masinii avariind putin aripa. A doua zi, cand am mers la politie, am primit amenda pentru neadaptarea vitezei la conditiile de drum. In PV s-a invocat gresit art. 123b din OUG 195/2002 pe cand corect ar fi fost 123b din ROUG 195/2002 dar nici macar acesta nu este aplicabil. La explicatii nu este mentionata viteza, faptul ca era curba periculoasa si s-a trecut eronat ca am parasit partea carosabila. Am contestat acest PV, politia a depus intampinare si la cel de-al doilea termen, d-na judecator m-a intrebat ce prejudiciu mi-a fost adus si sa dau un raspuns in scris.
Ce parere aveti ca ar trebui sa contina raspunsul? Sa mentionez ca mi-a fost adus un prejudiciu moral, politistul facand abuz de functia lui spunandu-mi ca "asa este procedura"; sa readuc aminte ca e gresit actul normativ din PV; imprejurarile sunt insuficient si gresit mentionate si exista neconcordanta intre declaratia data de mine si PV?
avocatnet.ro explicăm legislația
