Activitate Anamaria_Iasi

Buna ziua,

Imi puteti spune va rog unde trebuie sa depun o plangere penala impotriva savarsirii unei infractiuni de fals si uz de fals: la parchetul de pe langa judecatoria in a carui raza teritoriala s-a petrecut fapta, la organele de cercetare MAI sau in alta parte? Mentionez ca sunt institutie publica, in caz ca are vreo relevanta.
Va multumesc.

Ok. Multumesc mult pentru raspunsuri.

Acum chiar ca nu mai inteleg. Alin. 1 al art. V prevede ca PF/PJ nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice. Contractele (si mai ales cele de finantare care sunt in format stabilit de finantator, deci el il si emite practic) nu reprezinta documente depuse de PF/PJ. Deci: trebuie sau nu aplicata stampila PF/PJ pe ele?

Ca sa-mi fie clar raspunsul de la pct. 3: PF si PJ stampileaza si ele, alaturi de institutiile publice care oricum nu sunt scutite de obligatia aceasta in nicio situatie, contractul respectiv. Da?

Prin art. V din OG 17/2015 s-a eliminat obligativitatea aplicarii stampilei de catre persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică pe declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice.
Intrebarea mea e: pe contractele incheiate intre institutiile publice si PFA, PJ etc este necesara stampila (mai ales in cazul in care contractul este emis de institutia publica, fiind un contrcat de finantare)?
Va multumesc si astept cu interes raspunsurile.

Cu alte cuvinte, nu scapi de datoriile la stat decat daca nici patrimoniul PFA, nici cel al persoanei fizice nu sunt suficiente pentru plata acelor datorii. Corect?

Eu stiu ca patrimoniul PFA se confunda cu cel al persoanei fizice care a infiintat-o, pt ca PFA nu are personalitate juridica. Era un articol pe undeva prin OUG 44. Asta nu inseamna ca vei raspunde cu propriile bunuri pentru datoriile PFA?

Buna ziua.
Am nevoie de ajutorul vostru pentru a ma lamuri intr-o chestiune: am o creanta
inregistrata in tabelul definitiv al unui debitor, aflat pentru o perioada in
reorganizare, iar in baza planului de reorganizare mi s-a achitat o transa.
Acesta a cerut insa intrarea in faliment, care a fost admisa de instanta si s-a
transmis de catre lichidator tuturor creditorilor notificarea de depunere a
cererilor de creanta.
Intrebarea mea este daca mai trebuie sa formulez o alta cerere de creanta, in
conditiile in care nu am nici o alta suma suplimentara de cerut.
Ceea ce m-a indus in eroare este art. 108 alin. 3 din legea insolventei, care
zice ca vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului,
inclusiv cele al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de
creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a
platilor facute dupa deschiderea procedurii (specific inca o data ca mi-a fost
achitata o transa in cursul reorganizarii debitorului).

Va multumesc anticipat pentru raspunsuri.

Dar ei nu i se aplica OUG 111/2010 pt ca, copilul este nascut inainte de intrarea in vigoare a acelei OUG si de altfel se precizeaza clar chiar in cuprinsul ei ca pentru copiii nascuti pana la 31 dec 2010 se aplica OUG 158/2005. Ramane valabil raspunsul dvs chiar si in cazul asta?

Ma confrunt acum cu alta situatie legata de salariata respectiva. A revenit din concediu crestere copil, i-am facut decizia de incetare a suspendarii CIM, dar imedat si-a adus concediu medical si acum vrea sa-si suspende din nou CIM in baza aceluiasi articol 51 al.1 lit.a , pentru cresterea copilului cu handicap pana la varsta de 3 ani. Este posibil asa ceva? Sa revina din CCC , sa treaca cateva saptamani, timp in care e in concediu medical si-apoi sa intre din nou in CCC ?