In Franta, primul pas inainte de orice procedura judiciara, este emiterea unei "Scrisori de avocat". In scrisoare se prezinta partii culpabile cum se prezinta situatia din punct de vedere legal si i se comunica valoarea sumelor care le-ar avea de platit in cazul unui proces (datorii comerciale, daune, penalitati, cheltuieli de judecata etc).
In fata unei scrisori de acest gen, rau-platnicul de obicei re-devine cooperant si alege sa-si onoreze obligatiile (sau solicita o renegociere a situatiei).
M-ar interesa daca la noi exista posibilitatea emiterii unei Scrisori de acest tip, cu antetul cabinetului/ avocatului, catre un agent economic francez.
Buna ziua,
In calitate de ONG partener in cadrul unui proiect cu finantare europeana POSDRU ne-am intalnit cu situatii in care Organismul de Interventie (OI) a declarat neeligibile si a refuzat rambursarea unor cheltuieli.
Unele invalidari au fost justificate, insa pentru altele motivele prezentate de autoritate au fost contestabile. Cele mai importante situatii de acest tip au fost:
- Lipsa unor documente care de fapt erau depuse (si avem numar de inregistrare).
- Denumirea eronata a partenerului in rapoartele extrase din ActionWEB (datorata unei limitari a platformei tehnice, care nu permite modificarea numelui partenerului - chestiune sesizata la Serviciul de suport. Mentionez ca noi am efectuat inlocuirea unor parteneri prin acte aditionale aprobate de autoritati)
- interpretarea eronata a unor activitati efectuate etc
Cheltuielile refuzate au fost reintroduse in Cererea de rambursare finala, fiind refuzate din nou, in general in baza acelorasi motive ca cele aratate initial, cu toate ca pentru cele care mai necesitau depunerea unor documente acestea au fost depuse...
In fata acestei situatii am formulat o Contestatie. Comisia de analiza a contestatiei ne-a dat (dupa mai multe luni de intarziere) dreptate, in cazul celor mai multe chestiuni, recomandandu-ne re-solicitarea sumelor si redepunerea tuturor documentelor necesare, ceea ce am si facut printr-o Cerere de rambursare suplimentara.
Raspunsul autoritatii la acest demers a fost "OIPOSDRU MENCS a validat suma de 0,00 lei" - justificarile prezentate fiind din nou cele contestate de noi anterior (si asupra carora Comisia de analiza a contestatiei ne-a dat castig de cauza).
Acum suntem in faza in care am solicitat o procedura de conciliere, insa termenul de raspuns legal a trecut (am facut si o revenire).
Suntem de parere ca va trebui sa recurgem la o actiune in justitie si vom avea nevoie de sprijinul unui specialist in astfel de spete.
(PS: Este in joc recuperarea unei sume de cel putin 200 de mii de lei, ceea ce pentru noi este foarte important, fiind in cea mai mare parte sume cu care ne-am implicat personal)
Situatia se rezuma astfel: Un producator autohton de programe software la comanda (un SRL) a incheiat un Contract de parteneriat cu un SA din Franta, avand ca obiect vanzarea produselor soft pe piata franceza. Sumele provenite din vanzari se impart intre parteneri in conditii bine stabilite (50-50, cu exceptia unor prestatii negociate individual). Desigur ca pentru calculul exact al partilor cuvenite, contractul prevede un anumit nivel de transparenta privind demersurile comerciale efectuate de partea franceza.
Problema a aparut in momentul in care partenerul strain solicitat un nou produs dar "a uitat" sa informeze partenerul din Romania despre datele comerciale ale contractului incheiat cu clientul final, de la care a și incasat un avans, sustragandu-se astfel de la plata partii cuvenite partenerului roman.
Ce cai de actiune ma sfatuiti sa abordez pentru fortarea partenerului sa reintre in contract si obtinerea sumelor cuvenite (cateva mii de euro)?
(mentionez ca Contractul de parteneriat prevede ca rezolvarea litigiilor se va face de catre tribunalele competente franceze.)
Legea 62/2011 privind dialogul social prevede ca
Art. 35. - (1) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile.
In practica, prin Contractul colectiv de munca negociat la nivel de unitate s-au acordat un numar de zile libere (pe an) dintre care doar o parte sunt platite de catre unitate.
Ce statut au celelalte zile libere, care nu sunt platite de unitate (si nici de catre sindicat). Practic, salariatul se va afla in situatia de a solicita concediu fara plata (avand implicit contractul suspendat in Revisal)? - ceea ce sugereaza ca salariatul va desfasura activitati in interes personal.
Sau exista si posibilitatea de a solicita reducerea programului de lucru in luna respectiva (cu diminuarea drepturilor salariale aferente), in baza prevederii din Contractul colectiv? - ceea ce ar reflecta mai corect faptul ca reducerea programului se face pentru a permite desfasurarea unei actiuni pe linie de sindicat (speta curenta se refera la participarea la o intalnire a reprezentantilor organizatiilor omoloage)