În cazul unei proprietăți pentru care există acte de proprietate doar pentru o parte din teren, se poate face intabulare doar pe partea de teren și construcțiile de pe acesta (construcții există și pe cealaltă parte de teren)? Cadastru este, evident, realizat pentru tot ce se află la adresa respectivă. Scriptic, există o suprafață, faptic - alta. Dacă se face intabulare doar pe o parte (dacă se poate), ce se întâmplă cu cealaltă parte? Precizez că problema cu terenul nu este imputabilă proprietarilor, ci autorităților care au alocat loturile în anii '60 și au trecut altceva pe hârtie (in situații similare, se află și alte persoane).
Potrivit Legii 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, este necesară o adaptare a actelor constitutive ale unui ONG, în conformitate cu această lege. Eu nu am siguranța că documentele fondatoare ale organizației trebuie schimbate, în cazul nostru. Dacă unul dintre asociați și-a schimbat domiciliul, adică adresa din CI este acum alta decât cea din actul constitutiv, atunci trebuie să facem adaptarea respectivă? Sau este suficient că am trimis declarația la Ministerul Justiției? Dacă este necesară adaptarea acelor documente, la dosarul de la judecătorie, depunem și declarația respectivă? Art. 63 din Legea 129: În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, asociațiile și fundațiile au obligația completării documentelor conform cerințelor. La art.7/al(2)/lit. c^2), documente necesare la judecătorie pentru înscriere (în cazul nostru, actualizare), se menționează o declarație pe propria răspundere, în formă autentică. Dacă este vorba de acea declarație vizând beneficiarii reali, pe care am trimis-o la Ministerul Justiției, în cazul în care autentificarea s-a realizat în ianuarie, declarația mai este valabilă? Pentru că, de la notar, am luat declarația în dublu exemplar. Dacă, la judecătorie, depunem săptămâna următoare dosarul, declarația nu este expirată? Dacă, la judecătorie, se finalizează dosarul nostru după 15 august, se socotește că nu ne-am încadrat în timpul prevăzut în lege? Este posibil să fie respins după 15 august și, atunci, să pice totul?
Pe de altă parte, reprezentanții unor ONG-uri consideră că noile prevederi legale (Legea nr. 108/2020) scutesc ONG-urile atât de modificarea documentelor fondatoare, cât și de declarația ce vizează beneficiarii reali, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este real.
Pentru cele de mai sus, vă rog să ne ajutați cu răspunsuri elucidante.
Actele adiționale, pentru modificarea documentelor constitutive, în raport cu legislația menționată, trebuie atestate sau autentificate? Și trebuie doar acte adiționale sau pot fi depuse statul și actul constitutiv în variantele modificate?
Va contactez in calitate de presedinte al unui ONG foarte micut, cu rugamintea de a ne ajuta cu informatii într-o anumita privinta. Concret, ma refer la declaratia care trebuie data de persoane juridice, referitor la cine este beneficiarul real al sumelor, potrivit legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spalarii banilor si finantării terorismului (in vigoare din data de 21 iulie 2019). In cursul acestei dupa-amieze, am primit o comunicare scurta de la persoana care ne ajuta pe partea de contabilitate, cu informatia ca maine este ultima zi in care trebuie data aceasta declaratie, dar nu stia daca, in cazul ONG-urilor, trebuie depusa la notar sau la tribunal. Doresc sa ma conformez legii, insa nu am informatiile exacte pentru a actiona ca atare, deoarece si pe internet exista informatii incomplete sau contradictorii. De aceea, daca imi puteti furniza informatii referitoare la ce trebuie sa conțina declaratia in cauza si care este termenul limita de depunere, va sunt recunoscatoare.
Am vazut, pe avocatnet.ro, un articol recent in aceasta privinta, dar acesta avea in vedere doar firmele. Si pentru firme, am intalnit opinii contradictorii, deci chiar si in aceasta directie ar fi utile elucidari cu privire la termenul limita si daca toate firmele trebuie sa depuna (administram si o firma, inactiva, dar exista).
Sunt parte parata intr-un dosar, in care, dupa un singur termen cu citare, am vazut ca s-a afisat amanare in pronuntare – din ce motiv, nu stiu. Si, de aceea, acum nu stiu daca pot sau nu sa depun concluzii scrise ori alt document, deoarece:
- Nu stiu ce s-a discutat la proces, daca partea adversa a fost prezenta, daca au fost solicitate concluzii scrise de catre judecator. Am facut cerere de judecata in lipsa si, din pacate, posibilitatile mele financiare si problemele curente imi anuleaza posibilitatea de a avea avocat. Dosarul nu l-am putut consulta dupa acest termen, pentru ca este la judecator.
- Am citit pe internet ca acele concluzii scrise trebuie depuse de reclamant sau la solicitarea instantei. Ca parte parata, de la instanta nu am primit nici o solicitare de concluzii, ce s-a discutat la fata locului nu stiu si nici de la reclamant nu am primit vreun exemplar de astfel de concluzii, pentru care sa formulez o riposta.
In raport cu situatia prezentata, am urmatoarele intrebari:
1. Ce se discuta la proces, se consemneaza si, daca as putea consulta dosarul, as lua act de aceste informatii?
2. Daca nu am fost parte prezenta la proces si nu am formulat concluzii orale, nu pot depune concluzii scrise?
3. Daca nu au fost solicitate de instanta (si nu stiu daca au fost), astfel de concluzii nu pot fi formulate si avansate decat de catre reclamant, din proprie initiativa? Partea parata nu are acest drept?
4. Daca reclamantul formuleaza, voi lua act de continutul acestora, imi este remis si mie un exemplar in timp optim, astfel incat sa pot replica? Concluziile scrise, daca sunt formulate, se emit cate una pentru fiecare parte si un exemplar pentru instanta?
5. Parte parata fiind, fara prezenta proces si fara a avea sau a cunoaste vreo solicitare a instantei de concluzii scrise ori fara a primi ceva de la reclamant, nu pot depune niciun document? Adica daca nu pot depune un document intitulat Concluzii scrise, nu as putea depune unul intitulat Note scrise, cu rol concluziv si explicativ, in raport cu tot ce s-a depus pana atunci la dosar (ce s-a discutat la termen, nu stiu)?
6. Notele scrise stiu ca se depun intr-un exemplar pentru instanta, cu cinci zile inainte de termenul fixat pentru pronuntare si nu se comunica si partii celeilalte. As depune in acelasi mod? Fara alte probe, tras linie si subliniat ce s-a declarat. Daca pot depune Concluzii, o fac dupa cum am am mentionat la punctul 4., in mai multe exemplare?
7. Exista un numar maxim de pagini pentru un astfel de document? Caci trebuie sa stiu cum il intocmesc, presupunand ca ar fi potrivit sa depun. Desi, ma tem sa nu sacai instanta, daca insist cu un astfel de document.
Multumesc pentru raspuns, am procedat ca atare.
Se pot depune Note scrise si in cazul in care este vorba de amanarea pronuntarii? Concluziile scrise, am citit ca trebuie depuse de reclamant sau la solicitarea instantei. Ca parte parata, de la instanta nu am primit nici o solicitare de concluzii si nici de la reclamant vreun exemplar de astfel de concluzii, pentru care sa formulez o riposta. Si, oricum, chiar daca as fi avut dreptul sa depun Concluzii scrise, daca acestea trebuie comunicate si reclamantului, nu imi doresc sa mai am vreo comunicare cu partea adversa.
Ca parte parata, daca nu pot depune Concluzii scrise, pot depune Note scrise (sa le numesc astfel) cu rol concluziv, intr-un exemplar pentru instanta, cu cinci zile inainte de termenul fixat pentru pronuntare? Daca nu, asta este, sper ca amanarea este de bun augur pentru mine si fara aceste documente.
Multumesc anticipat pentru raspunsul solicitat.
Va rog sa ma ajutati cu o nelamurire. Intreb pentru o persoana care are un proces si, pentru ca nu are bani de avocat, si-a facut singura intampinarea si a si depus-o. Acum se gandeste ca a facut poate unele greseli si ca ar fi loc de completari. Dupa depunere intampinare, se mai poate reveni asupra ei, pentru a propune ca anumite exceptii si aparari sa nu fie luate in considerare si a propune altele? Sau pentru a propune erate, diverse modificari, completari, corectari? Daca se pot face astfel de demersuri, care este forma juridica recomandata? Cum poate fi intitulata si structurata, ca Note scrise? Exista alt document posibil, Completare/revizuire intampinare?
Avem probleme cu niste vecini care parcheaza masinile langa gardul nostru, masini cu care cred ca fac comert ilegal, pentru ca au si anunturi de vanzare. Le-am spus sa le ia, dar efectiv isi bat joc de noi, spun ca este domeniu public. Sincer, nu cunoastem legea, dar stiu ca un metru si jumatate de la gard era spatiu limitrof proprietatii private si nu putea fi incalcat fara acordul proprietarului. Precizez si ca nu exista trotuar pe langa gard sau spatiu verde amenajat, nu exista decat gardul si drumul de langa. Daca puteti sa imi oferiti informatii in domeniu si cu indicarea legislatiei aferente, va multumesc.
Doresc sa va supun atentiei urmatorul caz:
Intr-unul din orasele de provincie, la sfarsitul anilor ‘60, ca in multe alte orase ale patriei comuniste, in criza de locuinte, s-au dat locuri de casa in folosinta, pe baza unui proiect al autoritatilor locale. In urma acestui demers, parintii mei au primit, prin tragere la sorti, un anumit lot. Pentru acest lot li s-a dat DECIZIE DE ATRIBUIRE IN FOLOSINTA teren de 185 mp. In realitate, fiind pe colt in trei directii si pentru aliniere cu cele trei strazi adiacente (nu avem vecin decat pe o latura), conform unui plan urbanistic probabil, li s-a alocat parintilor un teren mai mare, aproximativ dublu fata de cel consemnat in acte, cu o forma diferita de cea a vecinilor, trapezoidala, adica o latura foarte mica si una foarte mare. In aceeasi situatie se afla si vecinul de vis-a-vis, cu o diferenta mare de teren, in raport cu cea consemnata in actul de DARE IN FOLOSINTA, desi situatia era chiar mai simpla in cazul lui, neimpunandu-se aliniere cu trei strazi, ci doar cu doua. De altfel, nici unii din vecini nu au strict 185 mp, cum este consemnat la toti, in actele de dare in folosinta, pentru ca, in primul rand, lungimea consemnata in aceste acte este diferita de cea faptica – adica pe partea noastra de strada, cel putin, in acte apar 22,5, iar in realitate sunt 26,6 (pentru toate terenurile, care erau planificate a fi unul dupa altul). Iar la noi, fiind expunerea mult mai mare si diferentele au fost semnificativ mai mari.
Acum, evident, exista probleme, pentru ca:
- Dupa decesul tatalui, mort inainte de 1989, a fost emis CERTIFICAT DE MOSTENITOR doar pe ceea ce era consemnat in DECIZIA DE ATRIBUIRE IN FOLOSINTA si pentru imobilul construit pe acest teren, in baza unei AUTORIZATII EXECUTARE LUCRARI.
- In 1980-1981, (inainte de decesul tatalui), fara autorizatie de constructie, se construiesc doua cladiri, un garaj si o alta cladire, micuta, una dintre ele pe terenul care, practic, este „peste” cei 185 mp.
- In 1990, de la primarie se elibereaza DECIZIE DE ATRIBUIRE IN PROPRIETATE teren de 185 mp, conform DECIZIEI DE ATRIBUIRE IN FOLOSINTA anterioare, pe numele ambilor parinti (inclusiv al celui decedat!!!), fara a se lua in calcul CERTIFICATUL DE MOSTENITOR survenit intre timp.
Rezulta ca, pe acel teren in plus si cu o constructie pe el, nu exista acte. Precizez ca nu avem decat o schita cadastrala, care nu a fost insa inregistrata la cartea funciara, tocmai pentru ca exista aceste probleme. Cu multi ani in urma, se inregistrau si situatii de acest tip, dar in ultimii ani, nu se mai poate.
Am crezut ca se poate rezolva prin uzucapiune, dar un avocat consultat ne-a spus ca nu se poate uzucapa impotriva statului, desi parintii mei nu au intrat in acel lot prin voia lor si nici nu au stabilit ei dimensiunile. Au existat ingineri care au facut alocarile la fata locului si reprezentanti care au facut si receptia lucrarilor. Probabil ca, in acte, era altfel decat in realitate ori pentru ca, potrivit legilor de atunci, in acea vreme nu se putea aloca mai mult teren in folosinta, dar in realitate nu se putea proceda astfel, ori in planul de urbanism pentru zona respectiva erau alocati 185 mp pentru fiecare lot (egalitarist si nu suprafete mari, burgheze), dar pe teren situatia s-a schimbat, din cauza unor erori umane sau pentru ca planul nu putea fi respectat (dar acest lucru nu a fost consemnat, deoarece asa se proceda atunci, greselile nu se recunosteau scriptic).
Pentru cele de mai sus, va rog sa imi oferiti macar o sugestie pentru rezolvare.
Multumesc.
In concordanta cu prevederile actuale ale Codului fiscal, pentru locuintele care gazduiesc sedii ale unor organizatii, se va percepe impozit diferentiat. Nu am inteles insa daca este vorba despre orice fel de organizatii, inclusiv ONG-uri, care nu desfasoara activitati generatoare de profit. Personal, am inteles - si asa mi se pare si corect - ca pentru sediile ONG-urilor, acestea neavand scop lucrativ, nu s-ar plati, chiar daca desfasoara activitati la acel sediu. Exista insa si opinii (bazate pe lege) potrivit carora, daca in contractul de inchiriere sau comodat se prevede ca organizatia respectiva contribuie la plata unor utilitati, atunci se plateste impozit diferentiat ...adica suplimentar. Insa acest criteriu nu mi se pare ok, pe de o parte, pentru ca este normal sa decontez ce platesc (si, in conditiile in care mi s-a facut o favoare prin acordarea acelui spatiu, ar fi culmea sa nu platesc ce consum), iar, pe de alta parte, pentru ca, daca esti ONG mic, nu ai cum nici sa gasesti alt spatiu si nici sa suporti cheltuiala pusa pe umerii binefacatorului.
In concluzie, am nevoie de lamuriri referitoare la acest tip de impozitare pentru locuintele care gazduiesc sedii ONG-uri (evident mici, daca nu isi permit altceva)!
Multumesc pentru raspuns..
avocatnet.ro explicăm legislația
