Buna ziua !
Va rog frumos sa ma ajutati intr-o problema care s-a creat dintr-o greseala, si anume : In anul 2016 la o firma asociatii si-au ridicat dividende.
Pentru impozitul retinut la sursa a fost depusa Declaratia informativa 205 la timp, adica in februarie 2017. In D 205 a fost complectat gresit CNP la un asociat. Acest CNP gresit corespunde cu al unei persoane X care a beneficiat de ajutor social in anul 2016. Persoana X, datorita venitului raportat gresit in D205, nu mai avea dreptul la ajutor social. Ca urmare, persoana X a primit o Decizie din partea AJPIS, in data de 31.01.2018, cu drept de contestare in termen de 30 zile, conform caruia avea obligatia sa restituie ajutorul social primit in valoare de 1800 Ron.
Greseala a fost remediata, respectiv a fost depusa D205 rectificativa, dupa care ANAF a eliberat o noua adeverinta de venit persoanei X, din care rezulta ca nu a ridicat dividende, deci a avut dreptul la ajutor social pentru anul 2016. Noua adeverinta a fost depusa la AJPIS impreuna cu contestatia persoanei X,, in data de 07.08.2018, prin care a cerut anularea debitului constituit in valoare de 1800 Ron.
Din partea AJPIS persoana X a primit raspuns, referitor la contestatie, si anume, ca nu se poate anula debitul constituit deoarece nu a depus contestatia la termen de 30 zile, si trebuie sa platesaca inapoi 1800 Ron.
Intrebarea mea este urmatoarea: Problema asta se poate solutiona numai la Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Tribulalului, cf. Lg.554/2004?
Daca persoana X, nu a depus contestatia la timp, deoarece a asteptat noua adeverinta de la ANAF, totusi trebuie sa restituie inapoi 1800 lei? Nu se putea solutiona aceasta problema pe cale amiabila in loc sa fie trimis la Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal A Tribunalului?
Buna ziua!
Prima data, cand am citit raspunsurile despre monografie contabila aferent punctelor de loialitate, nu am observat ceva, si anume :
Conform raspuns similar oferit de Portalcontabilitate,ro, dna Dana Hristu, in data de 09.02.2018
- Plata facturii cu puncte de loialitate:
401 - 7588 = 347.30 lei ( 347,30 lei , contine TVA 9% ), deci cu 28,67 lei am contabilizat mai mult pe venituri, conform anexei atasat langa factura Metro. Intr-o luna am mai multe facturi de la Metro, si fiecare factura contine puncte de loialitate, inclusiv TVA. Consider, ca sumele acestea denatureaza calcularea impozitului pe venitul microintreprinderii, in cazul nostru, si valoarea TVA deductibil.
Buna ziua !
Societatea XXX srl cu activitate : comert cu amanuntul,, achizitioneaza marfuri spre revanzare, si de la furnizorul Metro.
Furnizorul Metro acorda puncte de loialitate pentru volumul de marfa achizitionat in luna ianuarie 2018 (de exemplu in valoare de 347,30 lei,inclusiv cota TVA 9%).
Valoarea facturii intocmita pentru luna februarie se prezinta astfel:
Total marfa achizitionata incl. TVA 9% = 4.175,93 lei. Datorita punctelor de loialitate acumulate ( in val.de 347,30 lei) s-a achitat numerar suma de 3828,63 lei (4.175,93 - 347,30). Ce se intampla cu diferenta de 347,30 lei, neachitata?
Mentionez, ca langa Factura lunii februarie, am primit o anexa, cu denumire : Puncte utilizate. Se precizeaza in detaliu puncte Metro Plus Valoarea totala = 347,30 lei, din care TVA 9% = 28,67 lei , Baza de impozitare = 318,63 lei.
Care este monografia contabila in cazul societatii XXX srl?
Administratorul societatii angajeaza un absolvent al liceului cu mentiunea ca durata contractului sa fie "DETERMINATA". La o luna dupa angajare, administratorul a aflat ca, daca CIM ar fi fost complectat cu durata "NEDETERMINATA " ar avea dreptul de o facilitate de 900 lei/luna pe o perioada de un an,
Intrebarea mea este urmatoarea : Contabilul este de vina, ca nu a atras atentia administratorului, ca exista aceasta facilitate, in cazul in care angajeaza, cu durata "NEDETERMINATA". ?
Am mai scris pe forum despre subiectul de mai sus, adica despre situatia in care ma aflu cu vecinul. Deoarece vecinul nu a respectat conditiile noastre date in fata notarului public , cu referire la executarea unor lucrari de constructii, in limita de 60 cm de la linia de hotar, am sesizat Primaria. Din raspunsul Primariei am aflat, ca vecinul nu are autorizatie de construire, si ca lucrarea a fost sistata de mult. Cu toate ca lucrarea a fost sistata, au continuat sa execute lucrarea, in asa fel incat au depasit aerian linia de hotar in asa fel incat astereala lui este deasupra acoperisului casei noastre. Din cauza, ca nu ne-am putut intelege in legatura cu pozitia exacta a liniei de hotar, ne-au dat in judecata. Precizez, ca cele doua incinte au fost ridicate topografic de doua societati diferite, independente, iar linia de hotar determinata de cele doua societati se suprapun cu o limita de eroare permisa.
In momentul de fata am trecut de a treia infatisare la judecatorie. La infatisarea a 3-a judecatorul a propus sa incercam sa solutionam problema in prezenta unui mediator.
Va rog sa ma lamuriti in urmatoarele probleme:
Noi paratii avem obligatia sa ne prezentam la mediere, cu toate ca suntem in litigiu?
Daca da, si vom ajunge la intelegere , ce garantie avem, ca cele trecute in procesul-verbal de mediere vor fi respectate de parti ?.
Am urmatoarea intrebare: din cate stiu Codul muncii prevede acordarea de zile libere platite pentru decesul in familia unui salariat cu CIM. In cazul nostru este vorba de decesul tatalui . Evenimentul a avut loc in data de 25 decembrie 2015, iar inmormantarea in data de 27 decembrie 2015, deci in perioada sarbatorilor legale. In acest caz salariatul are dreptul de 3 zile libere platite,de exemplu intre 28 si 30 decembrie ?
La un magazin cu amanuntul se vinde berea impreuna cu sticla. Sticla de bere este un ambalaj reutilizabil. Precizez ca aceste operatiuni sunt efectuate catre cumparatori, personae fizice.
Mentionez, ca la achizitii de bere de la furnizor, factura de intrare initiala este defalcata in trei : bere, sticle goale si navete, unde berea este introdusa in contabilitate ca marfa, iar sticlele si naveta ca ambalaj.
In momentul vanzarii berei catre cumparator, persoana fizica societatea vrea sa incaseze garantie pentru aceste sticle de bere, pentru care trebuie sa emita bon fiscal, fara TVA. ( care va fi monografie contabila , la incasarea garantiei prin casieria unitatii ?)
In momentul returnarii sticlelor din partea clientului, se va restitui garantia retinuta anterior.
Asa stiu, ca restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscal.
Ce document se intocmeste cand se primeste garantia inapoi ( ma gandesc ca ar fi imposibil sa faca dispozitie de plata la fiecare om).
Daca inregistrez garantia scutit de TVA pe bon fiscal, cum ma descarc de sticlele pentru care am incasat garantie dar nu mi s-au restituit?
Am citit in norme, ca ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
In cursul zilei, la un eventual control de la Finante cum justific banii din casa de marcat daca am si restiuit din ei?
Trebuie sa cer neaparat bonul de garantie de la client sa-i pot restitui banii? Pot sa ma justific in fata organelor cu aceste bonuri returnate pentru diferenta din casa de marcat?
avocatnet.ro explicăm legislația
