Martonze a scris:
Din ceea ce relataţi, este posibil ca între dvs. şi soţul dvs. să fi apărut o terţă persoană, care i-a sucit minţile şi domnul este în dilemă, fiindcă îşi iubeşte copiii şi probabil şi pe dvs., dar e tentat de o aventură.
Eu vă sfătuiesc, ca femeie, să-i ignoraţi ieşirile, să vă schimbaţi dvs. anumite obiceiuri, în sensul să fiţi mai cochetă, să ieşiţi în oraş cu prietene şi copiii acestora, fără să-l invitaţi şi pe el, la fel, mergeţi în excursii , arătaţi-vă indiferentă faţă de el. Nu-i observaţi nepăsarea, nu-l chemaţi la psiholog, nu creaţi ceartă şi nu întreţineţi cearta. Poate omul are probleme şi de natură profesională, la serviciu, ascultaţi-l dacă vrea să se descarce.
Divorţul şi ceea ce urmează după este un calvar, ceea ce pătimiţi acum e parfum faţă de ce ar urma după un divorţ cu minori.
Are dreptate Martonze. E atat de usor sa capitulezi ! De ce sa plecati? Daca are pe cineva ii usurati situatia...
Daca vreti sa se schimbe el, incepeti cu schimbarea dv. ! Schimbati-va tonul cu care vorbiti, atitudinea si coafura... Fiti mai ,,pisicoasa'' si nu comandant de osti , povestiti ce progrese fac copiii in fiecare zi, rugati-l sa va ajute , sa iasa cu copiii in parc. Cand va vin vorbe grele ,,luati apa in gura"-
asa am primit eu un sfat de la un invatator in varsta.
Nu renuntati! Mai bine va schimbati - desi e mai greu... Va inteleg perfect dar daca il mai iubiti, luptati pentru familie. Copiii il iubesc neconditionat.