In 2007, o instanta a dispus dizolvarea societatii mele, unde eram unic actionar. Din cate stiu, legea prevede ca in termen de trei luni, ORC are obligatia sa radieze societatea, daca nimeni nu intervine in vreun fel.
In 2012, un lichidator judiciar, deschide actiunea de intrare in faliment (legea 85/2006), in actiune fiind precizat: ”la cererea debitorului” si-mi stabileste o datorie prezumata (ca n-am depus bilanturile anilor 2009-2011) de cca 63000 lei. Este legal?
Mentionez ca acestui lichidator i-a fost stabilita o rertibutie fixa de 3000 de lei si 10% (adica cca 6300 lei) din fondurile obtinute in beneficiul creditorilor (ANAF). Nu stiu, inca, daca ANAF i-a platit ceva, dar mie imi pare un abuz asupra mea (ulterior s-a facut si trecerea datoriei pe pers. fizica, prin raspundere in solidar), dar si o frauda, daca a incasat ceva in urma acestui abuz.
Ce autoritati sunt competente sa cerceteze aspectele pe care le semnalez?
Va multumesc.
Buna ziua. Am avut o societate inchisa prin hot. judecatoreasca,in baza legii 31/1990, art. 237,alin 1,litera b, atacata cu recurs, acesta fiind respins, deci hotararea e definitiva. Asta se intampla in 2007. In 2013, netinand cont de lege, ANAF imputerniceste un lichidator judiciar si acesta imi stabileste o datorie de peste 63000 lei. Datoria a fost invocata prin prezumtia de vinovatie a faptului ca n-am depus bilanturile anilor 2009-2011 (cand societatea ar fi trebuit sa fie inchisa), invocand legea 85/2006, art 138 lit.d.
Mentionez ca intr-un extras de la ONRC societatea apare cu un statut incert (urmarire penala, dosar penal, condamnare penala, lichidare, dizolvare, insolventa- nu exista inregistrari), iar la alte mentiuni apare hotararea de dizolvare, si altceva inregistrat (probabil recursul) cu un numar intern, cel mai probabil.
Mai spun si ca in baza de date ANAF societatea apare dizolvata abia in 2014.
Intre timp s-a facut si trecerea raspunderii catre persoana mea, fiind emisa hotarare de executare. Despre faptul ca mi-a fost comunicata ilegal (la o adresa veche, desi sunt inregistrat legal la alta adresa), am mai scris.
Eu vreau sa intreb daca prezumtia ca societatea a prejudiciat statul, prin nedepunerea bilanturilor, fara vreo dovada, cand era deja inchisa prin decizie judecatoreasca, si trecerea raspunderii prin antrenarea in solidar, poate fi considerata ca o incalcare a dreptului pe care-l am la ”prezumtia de nevinovatie”.
Doresc sa intomesc un memoriu pe care sa-l inmanez autoritatilor.
Prin faptul ca au incalcat legea citarii, mi-au ingradit si dreptul la aparare. M-am trezit gata judecat, fara sa stiu. Desi pe fond am castigat (fara sa am habar de proces), la recursul solicitat de ANAF, am pierdut. Pe citatii scrie clar ”destinatar mutat si noul locatar refuza primirea”.
Multumesc.
Multumesc pt. raspuns.
Memoriul l-as face deoarece suspectez ca exista o legatura nefireasca intre judecatorii Curtii de Apel si acea firma de lichidatori. Practic ambele solutii, favorabile lor au fost pronuntate in aceeasi zi in care au fost judecate, desi era invocata incalcarea legii si dovedita cu documente. In plus, la data recursului in anulare, doar eu cu aparatorul ne-am prezentat, si ne-am sustinut cauza, dar ei au castigat. Daca ei pot castiga atat de usor, incalcand legea, poate ar trebui sa explice si cum reusesc. Macar sa fie atent observati, fiindca asta nu-i justitie corecta. Eu chiar n-am facut vreo frauda si vreau sa lupt pana la capat. Acum mi s-a intamplat mie, dar vor mai cadea si altii, daca nimeni nu face nimic.
Poate-i pierdere de vreme, cum mi-ati spus...
In ceea ce priveste CEDO, as dori sa contactez un avocat specializat, caruia sa-i trimit o copie dupa dosar, dar abia la inceputul lunii martie il pot copia in totalitate, fiindca n-au trecut 30 de zile de la judecare. Am incercat deja si asta mi-au spus, de la arhiva.
Mi-as dori mult ca acel avocat sa fie extrem de sincer cu mine, fiindca oricum ii voi plati onorariul de consultare dar, sa tina cont de situatia mea si sa nu ma antreneze in cheltuieli inutile, fiindca sunt intr-o situatie critica. Urmeaza sa fiu executat in toate bunurile, am doi copii minori si singurul salariu e al sotiei. Eu muncesc in gospodarie, asigurand hrana si ma ocup de educatia copiilor.
Eu sunt din jud. Constanta, daca-i relevant in vreun fel. Orice recomandare pe care as primi-o cu privire la un avocat specializat in dosare CEDO, e binevenita. Multumesc.
Sa mai fac si alte precizari: Judecatoria a respins actiunea ANAF tocmai din lipsa vreunei probe, precizand in motivatie si sustinand ca, cel mult, se impunea sanctionarea contraventionala pt. nedepunerea bilanturilor. Toate astea in conditiile in care eu n-am fost prezent si nici reprezentat in cunostinta de cauza, ci, probabil, din oficiu, caci nu stiam de existenta vreunui proces.
ANAF a invocat o lege (cred ca 138, insa n-am la indemana dosarul, acum) si au sustinut ca nu-i nevoie sa aduca vreo dovada a vreunei fapte si ca acele creante pot fi stabilite si prezumand ca am prejudiciat bugetul, prin nedepunerea bilanturilor pt. 2008-2009. Recursul de la Tribunal le-a fost favorabil, specificandu-se doar ceva de genul: ”Curtea D.A. admite intru-totul recursul si obliga la plata...”.
La data acestui recurs n-am fost citat la domiciliul pe care, deja, il aveam trecut in buletin. Daca ar fi aplicat legea si m-ar fi citat cum prevede aceasta, m-as fi prezentat cu aparator.
Nici macar n-apare dovada ca la acest recurs mi-au dat, din oficiu, vre-un aparator, asa cum prevede art 167 al legii 134/2010.
Tot aceasta lege prevede ca trebuie sa treaca 15 zile de la publicarea citarii, intr-un cotidian, pana la inceperea procesului. Au trecut doar 13.
Deasemenea, aceasta lege spune ca reclamantul trebuie sa invedereze motivat ca a facut tot ce-i sta in putinta sa afle domiciliul paratului. Eu locuiam legal si eram luat in evidenta. Nu m-au cautat.
Cand m-au indatorat ca persoana fizica, trecand prin raspundere in solidar, aceste creante, m-au gasit. Dar dupa alti doi ani.
In toata aceasta perioada eu nu m-am ascuns. Mi-am declarat bunurile imobile (locuinta si teren arabil), pe numele meu, platind toate taxele si impozitele. Dealtfel, pana si Politia si Procuratura mi-au trimis, in aceasta perioada, instiintari cu privire la cateva dosare de furt, pe care le-am sesizat ca pagubit. La toate companiile de utilitati sunt inregistrat cu nume plus adresa.
Au trecut, iata, 10-11 ani, in care statul roman m-a vandut unui particular (lichidator judiciar) si m-a pus in situatia de a nu putea plati, nici daca m-ar executa, fiindca bunurile nu cred ca ar acoperi cele 63000 creante+15000 penalitati pana la data la care m-a somat.
Mai spun si ca in tabelul de datorii apar, de-a valma, tot soiul de creante, unele nefacand niciodata datoria firmei, de a le achita, plus penalitati si dobanzi.
Cerand audienta la directorul ANAF, acesta mi-a spus ca, desi e clar ca nu-i in regula, n-are cum sa ma ajute, neputand nici macar sa ma incadreze la ordonanta guv. 44/2015. Suma de 63000, chiar de-i compusa majoritar din dobanzi si penalitati, a devenit creanta prin acea decizie judecatoreasca. Deci alta lovitura pe care statul mi-o da.
Cred ca v-am plictisit destul:) . Daca cineva cu pregatire juridica a citit si crede ca m-ar putea ajuta realmente, il rog frumos sa-mi raspunda.
Pe rolul Judecatoriei am mai intentat o contestatie la executarea silita, dar inca nu s-a dat termen. Sincer, nu vad ce finalitate ar putea avea, dat fiind ca suma a ramas batuta in cuie, la o instanta superioara.
Va multumesc pt. rabdare.
Poate n-am exprimat cum trebuie. N-am avut habar de procesul de la judecatorie (in care am avut castig de cauza) si nici de recursul acestui proces, favorabil ANAF. Toate acestea s-au intamplat in anul 2013. Eu locuiesc din 2005 la tara.
Datoria de cca 63000, impusa abuziv (n-am lasat datorii in firma) a atras raspunderea in solidar.
Cand a fost acel recurs, in 2013, eu locuiam legal la alta adresa, dar n-au mai facut verificari la DEP si m-au citat prin publicitate. In decembrie, anul 2015, facand verificari, m-au gasit la adresa din buletin si m-au somat.
Abia atunci (decembrie 2015) mi-am angajat aparator si am contestat acel recurs. Instanta mi-a respins contestatia, ca nefondata. N-am mintit nicio secunda.
Buna ziua.
Am avut o firma care a functionat doar pana in 2005. Adm. fiscala, printr-un lichidator judiciar, a intentat proces, fiindca lipseau bilanturile anilor 2008-2009, cerand cca 63.000 lei daune si invocand prezumtia de vinovatie (ca n-am depus acele bilantauri), fara a aduce vreun document din care sa reiasa vreo fapta, la dosar, dar judecatorul sindic a respins aceasta actiune. Toate citarile s-au facut la o adresa la care nu mai locuiam (in citatii scrie clar: destinatar mutat si noul proprietar refuza lipirea citatiei pe usa). Imediat dupa aceasta decizie favorabila mie (oricum n-aveam habar de acest proces), mi-am legalizat si domiciliul, obtinand buletin cu alta adresa. Pana atunci avusesem doua carti de id. provizorii, dar cu vechea adresa. Ulterior obtinerii domiciliului stabil la alta adresa, ANAF a facut recurs, utilizand citarea prin publicitate, si a castigat. Practic m-a citat ilegal, incalcand patru din alineatele art 167. Cu toate acestea judecatorii mi-au respins contestatia in anulare, ca nefondata.
N-am habar ce documente a depus avocatul, eu i-am furnizat multe, din care sa rezulte ca inca din anul 2005, de cand firma n-a mai eliberat Absolut niciun document, eu ma mutasem la tara, unde nici presa, in care m-a citasera, n-ajunge.
In ziua procesului, doamna avocat s-a prezentat cu intarziere si a uitat dosarul meu acasa. La proces a invocat doar punctul 4 art 167 din legea 134/2010, deoarece trecusera doar 13 zile de la citare, nu 15 cat prevede legea, pana la inceperea procesului. Deaceea zic ca inca nu stiu cat de bine a fost intocmit dosarul depus.
Mai am vreo cale prin care sa-mi dovedesc nevinovatia? Acum s-a eliberat somatie de plata si document de executare silita, practic voi ajunge in strada, cu familia (am si doi copii minori), desi n-am fraudat niciodata statul.
Are sens sa incerc la CEDO? Sau e mai bine sa incerc sa fac un memoriu catre Presedintie? Ori, mai bine incerc sa obtin azil intr-un stat care nu vinde cetatenii, firmelor de lichidatori? Va rog frumos sa-mi sugerati o cale mai realista. Va multumesc.