Buna ziua,
Va scriu pt o prietena care traieste si munceste legal in Franta, si are cetatenie româna.
Ea este in concubinaj cu un domn francez. Neputând avea copii pe cale naturala (problema fiind la el), au recurs la un donator dar in alta tara (in Franta cuplurile ne-casatorite nu pot recurge la un donator).
Daca la inceput totul parea ok, intre timp, prietena mea acum insarcinata, are dubii foarte mari, pt ca a vazut ce necazuri pot iesi din casatoriile mixte cu copii nascuti in tari din vest (cel mai recent : cazul Smicala).
Pe scurt, ii este teama ca daca nu se vor mai intelege, el are toate sansele sa obtine custodia exclusiva a copilului, sau sa o impiedice legal sa iasa din Franta cu copilul, sau sa calatoreasca libera cu copilul.
Intrebarea este: daca copilul este recunoscut de ambii parinti, mama copilului poate circula libera cu copilul prin Europa ? sau are nevoie la fiecare iesire de un document semnat de domnul francez ?
Intrebare: poate mama sa se declare singurul parinte ? sau francezul poate merge de capul lui la primarie si sa recunoasca copilul? (cu care nu are nicio legatura biologica)
In cazul asta, mama poate solicita tagada de paternitate ?
Intrebare: cum trebuie sa procedeze mama pt ca bebe sa aiba cat mai repede pasaport românesc ? (nasterea fiind probabil in Franta)
Intrebare: ar fi mai prudent sa nasca in Romania, si astfel sa aiba rapid toate documentele românesti ?
Va multumesc
Domnule Bogdaner, nu v-a raspuns nimeni pt ca problema dvs nu are legatura cu avocatura .
Pare mai degraba o problema de cuplu, si toate cuplurile au la un anumit moment al vietii lor, diverse probleme.
Mai degraba ar trebui sa va puneti intrebarea de ce sotia dvs se indeparteaza de dvs ?
Ca nimeni nu cauta aiurea daca totul ar fi bine acasa.
Deci in cazul de fata, daca am inteles bine, chiar cu testament, parintii sotului ( adica socrii) pot sa atace testamentul daca le incalca dreptul lor .
Deci sotia vaduva, se vede târâta in instanta de catre socri ?
Ce nu inteleg eu, in acest caz fratele sotului nu este cumva mostenitor rezervatar ? Caz in care, ar putea ataca testamentul ?
Cum sa-i transmita C lui A, cand ei nu isi mai vorbeau de peste 30 de ani iar C era nedeplasabil ?! Iar fiul lui C se afla la celalalt capat al lumii...
Ma rog, pusesem si eu o intrebare ... acu' nu e cazul sa va enervati :)
Multumesc pt raspuns, da nu mi-ati raspuns la intrebare: cum a reusit A sa intre in posesia partii lui C, stiind ca C nu a facut niciun act de donatie, de renuntare, nimic.
Domnul avocat de mai sus ( domnul Gabriel K) tocmai a raspuns ca nu e deloc in regula.
Intrebare: testamentul poate fi atacat ?
Fratele A era vaduv si nu avea copii.
Nu am sugerat nimic, ci chiar asa s-a intamplat: desi C a renuntat la mostenire, totusi terenurile s-au impartit la 4 iar partea in surplus a luat-o tot A, dar nu cunosc pe baza carui act (la acea data A era in conflict cu restul familiei si nu vorbea cu nimeni, deci nu cunoastem exact ce a facut...)
Fratele A a facut un testament pentru copiii lui B , care astfel au mostenit :
-partea lui C (intrata in posesia lui A inca din timpul vietii)
- partea lui A
Copiii lui B au vandut rapid terenurile (cele mostenite de la tatal lor B si cele mostenite de la A) si am aflat asta de pe situl Primariei de care apartineau acele pamânturi. Cu suma obtinuta au fost achizitionate doua imobile in capitala.
Per total din terenurile de la parintii bunicii , copiii lui B au mostenit 3/4 iar restul 1/4 bunica.
Buna ziua,
Bunica a avut 3 frati, sa le zicem A,B,C. Dupa revolutie, ei au avut dreptul la recuperarea unor terenuri, ramase de la parintii lor, in mod egal pt cei 4 .
Cand au primit terenurile (cam in 1995) situatia a fost asa:
- bunica a primit partea ei
- fratele B murise, iar mostenitorii lui (doi copii) au primit ei terenul.
- fratele C a renuntat , la fel si fiul lui.
- fratele A a intrat in posesia terenului lui de drept dar si a terenului fratelui C.
Fratele A nu avea urmasi.
Dupa moartea lui in 2014, el a lasat cele doua terenuri (al lui si al fratelui C) nepotilor lui, adica copiilor fratelui B, care imediat au vandut tot .
Intrebare:
- cu ce drept fratele A a intrat in posesia terenului fratelui C ?
- copiii bunicii ar fi avut dreptul la terenurile fratelui A care nu a avut urmasi directi ? (bunica fiind deja decedata cand a murit fratele A)
Va multumesc .
Deci 11 ani minorul a stat la mama si i-a placut, n-au fost plângeri. Dupa 11 ani, a stat o luna la tata, si asta l-a dat peste cap, dintr-odata nu mai vrea sa stie de mama, nici de casa lui.
Mie mi se pare cel putin ciudat; cine stie ce i-a spus tatal, cum a vorbit-o de rau pe mama, cu ce l-a ademenit ( exemplu: acasa ora de culcare era 22, iar la tata era lasat sa stea pana la miezul noptii la tv... minorul o sa spuna ca e mai bine la tata, ca face ce vrea )
Alt motiv de refuz: tatal are anumite avantaje materiale in Anglia din faptul ca are un copil in ingrijire. Nu cumva asta e motivul pt care tine mortis sa aiba copilul ?
Ce mi se pare mie ciudat: daca copilul este la mama, iar tatal are drept de vizita si minorul refuza sa-si vada tatal si refuza sa mearga cu el, atunci legea o pedepseste drastic pe mama (cu penalitati pe zi, cu psiholog pt amandoi, in final cu executorul... pe motiv de alienarea copilului de catre mama)
Dar in cazul acesta din Anglia, de ce nu este valabila situatia de mai sus? Nu putem vorbi de o alienare a copilului de catre tata?
Nu judec pe nimeni, doar incerc sa inteleg doua situatii similare , dar in care legea se aplica partinitor din cate am observat eu.
Doamna care a pus intrebarea la acest topic isi face griji pt siguranta copilului,si eu am intervenit cu o situatie similara , ca sa arat ca in unele cazuri, copilul poate fi pus in pericol de proprii bunici.
Deci intrebarea care urmeaza: ce este de facut daca bunicii pun in pericol copilul ?
avocatnet.ro explicăm legislația
