Buna ziua,
Institutia publica in care lucrez urmeaza a fi desfiintata la 1 ianuarie 2025, in conformitate cu Legea 296/2023. Mentionez ca sunt angajata pe nedeterminat din 2018 (cu intrerupere iunie 2022-ianuarie 2024, aflandu-ma in concediu de crestere copil). In momentul de fata sunt insarcinata si in decembrie ar urma sa intru in concediu medical (prenatal).
As dori sa stiu daca in situatia data, dupa ce voi termina concediul medical (postnatal) si cel de crestere copil, pot beneficia de ajutor de somaj.
De asemenea, ar mai fi niste probleme de discutat si nu stiu daca as avea castig de cauza intr-un eventual proces:
In august 2024 (deci la 7 luni de la intoarcerea din CCC si beneficiind de stimulent de insertie) postul meu a fost modificat din post de conducere in post de executie (pentru ca raportul dintre posturile de conducere si cele de executie era prea mare). Insa nu era singurul post de conducere care se putea desfiinta (dat fiind ca in institutie exista un post de director adjunct - la 38 de angajati - ocupat prin numire). Mentionez de asemenea ca institutia se afla in subordinea primariei.
In institutie nu exista sindicat sau contract colectiv de munca. Putem beneficia de salarii compensatorii?
si eu ma consolez cu faptul ca sunt doar 700 euro (nu ca ar insemna o suma mica pentru mine, etotusi un salariu si jumatate), dar se putea si mai rau... asta e, unii cred povesti si ajuta, unii inventeaza povesti si uita. nu e ca si cum experienta asta ma va schimba. sie eu am fost ajutata cand am avut nevoie si mi-am promis sa ajut la randul meu... cand n-ai pe cine, asta e... exista unul de le decide si le vede pe toate... pacat de omul respectiv si de copiii bagati la inaintare pentru a obtine acele imprumuturi... mai mult nu mai comentez
Ei, sigur ca nu putem baga mana in foc... si e foarte adevarat ca se mizeaza mult pe bunul simt, rusine etc... ori omul a demonstrat deja ca nu e capabil de asa ceva... dar na, speranta moare ultima. atata vreme cat legal nu avem ce face, putem doar sa speram. noi speram ca fiind mai multi, ii putem face plangere penala pentru inselaciune. am discutat azi si ne-am dat seama ca nu vom rezolva nimic (noi nu vom recupera banii, el nu va pati nimic). asta e, pacat de pacatele lui.
Am imprumutat unui coleg de serviciu o suma de 600 euro, intr-o situatie de urgenta. Ulterior am aflat ca mai imprumutase vreo 500 euro in total si de la alte persoane, in alte situatii de urgenta (asa ni s-a explicat, e drept, altceva de fiecare data... dar nu prea ne mai arde sa apreciem originalitatea...), nestiind unii de altii. tot ce poate face angajatorul este sa ii dea ultimul salariu cash, obligandu-l astfel sa vina la munca sa ii ridice, de fata cu noi toti. dar evident, nu acopera toate imprumuturile, ci doar jumatate. si asta doar daca va veni sa ridice acei bani (poate sa nu vina sa ii ridice si sa dea apoi in judecata angajatorul ca nu i-a virat banii pe card). desi pentru fiecare din noi reprezinta niste sume adunate cu greu, nu este vorba doar de sume, cat de principiu... putem constitui un proces civil (cauza este civila), sau un proces penal (in cazul in care depunem toti plangere la politie, ma gandesc ca intra la inselaciune, dar nu ma chiar pricep...) si sa-l dam in judecata? ma gandesc ca nici aici nu-s prea mari sanse de a recupera prea curand banii, iar costurile s-ar putea sa fie asemenatoare datoriilor. e clar ca pe cale civila nu putem face nimic (de la 1 ianuarie e concediat - ar fi fost chiar de la 1 decembrie, dar angajatorul a inteles situatia si incearca sa ne ajute sa recuperam o parte din bani; nu mai raspunde la telefon, mesaje etc... ultima data cand am vorbit cu el trebuia sa apara a doua zi sa aduca banii tuturor, de atunci au trecut 6 zile si nu a dat niciun semn)...