Activitate Fenomena

Din pacate am depasit termenul de jumatate de an pana sa revin cu un raspuns. Asa sunt femeile in general...intarzie. Lasand gluma la o parte, pot spune ca mi-am depasit asteptarile: am revenit aproape in totalitate la greutatea initiala (un minus de maxim 30 kg), si m-am regasit pe mine cea de odinioara: cu pofta de viata, fara crize de varsta, fara temeri si mult mai puternica. Secretul a constat in vointa de a merge mai departe atunci cand vroiam sa ma opresc. Am depasit momentul, sunt mai bine ca niciodata. Mentionez ca am renuntat la tratament. Multumesc pentru sustinere!

Va sunt recunascatoare pentru raspunsul dat.
Mi-am recuperat stima de mine insumi dupa ce am renuntat definitiv la tratament, iar despre greutatea corporala va pot spune ca a revenit la normal, in sensul ca din octombrie 2017 pana astazi am slabit aproape 30 de kg.
Gandul de a da pe cineva in judecata a disparut, insa am grija ca oricare din apropiatii mei sa nu treaca pragul acelui medic.
Un sfat venit de la un specialist intr-un moment de cumpana a fost extrem de util. Multumesc

Am rugămintea să mă ajutați în următoarea situație: suntem 3 frați, ambii părinți sunt decedați ( mama recent) si nu a fost făcută succesiunea pentru casa. Ce se întâmplă dacă unul dintre frați nu vrea să semneze actul succesoral nici prin refuz nici prin acceptare de cotă parte. Menționez că acel membru al familiei care refuză să semneze este suferind de o boală psihică ( schizofrenie). Ceilalți frați nu doresc partea celui bolnav. Bolnavul în cauză are o fiică. La diagnosticul mai sus menționat se ia în considerare semnătura? ( indiferent de varianta pe care o alegeți bolnavul) sau dacă este îndreptățită fiica sa semneze. Reamintesc ca nimeni nu își dorește partea bolnavului.
Încă o întrebare: împărțirea între frați se face în mod egal? Având în vedere că toți frații au contribuit la îngrijirea mamei cât timp a fost bolnavă însă în lipsa unui act doveditor.

Dati-mi voie sa ma prezint sub forma anonima. Sa presupunem ca ma numesc Adela, am 31 ani. In urma cu 2 ani am apelat la serviciile profesionale ale unei dne psihiatru din orasul meu. In urma consultului am fost diagnosticata cu tulburare depresiv anxioasa si am primit un tratament pentru inceput pentru o luna. La control, dupa o luna de tratament mi sa prelungit tratamentul pe o perioada de 3 luni datorita faptului ca m-am simtit bine in urma tratamentului. Ma simt obligata sa precizez medicamentele pe care le-am primit: Venlafaxina 150 mg, , anxiar, rispen de 1 mg, rivotril (care ulterior a fost scos de pe piata farmaceutica) si mirtazen (pentru pofta de mancare). Cand am batut pentru prima data la usa dnei doctor cantaream cu putin sub 50 de kg la 1,60 m inaltime, foarte speriata de tot ceea ce se intampla in jurul meu. Tratamentul administrat ma schimbat in totalitate in sensul ca am devenit dintr-o data extrem de pasiva si cu o pofta nebuna de dormit. Nu ma interesa ce se intampla in jurul meu, ceea ce conta cel mai mult pentru mine erau orele de somn. La 2,5 luni de la inceperea tratamentului m-am trezit dintr-o data (fara sa constientizez pana atunci) cu 20 de kilograme puse pe mine. Nu a contat atata timp cat eu eram linistita, ma simteam foarte usurata ca pot in sfarsit sa dorm. La insistentele familiei am facut o programare de urgenta la cabinet cu scopul de a opri luarea in greutate. La cabinet dna doctor a spus foarte deschis sa nu imi fac nici o problema ca voi scadea in greutate si mia indicat sa nu mai iau mirtazen (pana atunci nu am stiut care este medicamentul pentru pofta de mancare). I-am urmat sfatul si am ramas in continuare cu acel tratament fara mirtazen. Problema este ca pe langa cele 50 de kg pe care le aveam, in momentul de fata am cu 40 de kg in plus si nu ma opresc din luarea in greutate.
Nemultumirea mea este urmatoarea: in cele din urma am schimbat cabinetul medical iar dna doctor la care merg acum mi-a explicat ca tratamentul actioneaza sub forma unor sedative care incetinesc metabolismul. Astfel, dupa parerea mea primul medic care a prescris respectivul medicament trebuia sa stie acest lucru si sa nu il recomande in nici un fel.
In momentul de fata sunt o persoana posomorata care ma lupt cu greu sa ajung ziua de maine. Sunt o leguma lipsita de viata numai buna de aruncat la gunoi. Nu stiu ce sa fac: daca as dao in judecata as avea castig de cauza? Precizez ca nu ajuta acest lucru cu nimic la kg mele acumulate insa cred ca trebuie sa fie mai atenta dna doctor ca e vorba de o viata omeneasca, nu ne jucam bambilici cu astfel de tratamente.

Buna ziua, sunt studenta si trec in anul 2 de studii la contabilitate. Am obtinut o medie buna in primul an astfel am fost propusa sa trec pe loc bugetar din anul 2. Problema e alta: in urma cu X ani am urmat o facultate de Inginerie unde am intrat pe loc cu taxa, pana in anul 2 semestrul 2 cand am trecut la buget. Intrebarea mea este: de ce nu pot trece acum pe loc bugetar avand in vedere ca prima facultate nu a fost in totalitate urmata pe loc bugetar?
Inca ceva: nu inteleg de ce daca exista lege in acest sens de a nu putea sa trec legal pe loc bugetar si la facultatea de contabilitate, mai trebuie sa depun o declaratie pe proprie raspundere ca sunt de acord sa cedez locul altcuiva. (pentru ca eu una nu sunt de acord)