Activitate Lori26

Reclamanta a formulat o acțiune împotriva pârâtei prin care a solicitat recunoaşterea unei servituți de trecere pentru suprafața de 288 mp, reprezentând drum de trecere către proprietatea sa. În susținerea acțiunii, reclamanta a motivat că nu poate trece prin curtea pârâtei decât cu piciorul, întrucât pe terenul acesteia sunt construite diferite dependințe, a căror demolare s-ar impune pentru crearea unui drum de trecere. Pârâta s-a apărat susținând că reclamanta are acces la proprietatea sa pe un drum rural, folosit şi de alte familii ce locuiesc în zonă, şi deci nu poate fi calificat drept „loc înfundat“. Față de această apărare, reclamanta a susținut că acest drum de țarină este ocolitor şi după ploaie devine impracticabil.
Cerințe:
a) Ce acțiune în justiție a introdus reclamanta?
b) Servitutea de trecere se poate constitui dacă reclamantul are o ieşire la calea publică care ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă? Dar în cazul în care accesul la calea publică se face pe un drum rural, ocolitor şi uneori impracticabil?
c) În speță, servitutea de trecere poate fi dobândită prin uzucapiune?
d) Care va fi soluția instanței?

X a cumpărat o casă şi o suprafață de teren la țară. Mai jos de proprietatea acestuia se afla proprietatea lui Y care şi-a îndiguit terenul astfel încât pe timp de ploi proprietatea lui X era mereu inundată. Deşi a încercat să ajungă la o înțelegere cu Y, acesta a refuzat spunând că nu are nici o obligație cu privire la apele ce se adună pe proprietatea altuia.De asemenea, accesul lui X la drumul public nu se putea face decât trecând pe proprietatea lui Y. Acesta nu a fost de acord,demonstrându-i că putea să ocolească dealul şi să ajungă la drumul public. Deşi nu a negat această posibilitate, X a arătat că această cale este destul de periculoasă, presupunând coborârea unui deal abrupt.În aceste condiții, X a introdus acțiune în justiție reclamând un drept de trecere pe terenul lui Y şi desființarea lucrărilor de îndiguire.

Cerințe:
a)Ce dezmembrământ al dreptului de proprietate este incident în speță?
b)Identificați în speță fondul dominant şi fondul aservit.
c)Considerați că proprietatea lui X îndeplineşte condițiile pentru a fi calificată drept loc înfundat? Dar dacă prin fapta proprie şi-ar fi închis accesul la drumul public?
d)Cum calificați refuzul lui Y de a permite trecerea pe terenul său?
e)Ce natură juridică are acțiunea introdusă de X şi cum va fi soluționată?

Reclamantul, proprietar al imobilului casă şi teren, a cerut obligarea pârâtului la sistarea trecerii cu piciorul şi căruța peste terenul său. În motivarea acțiunii acesta a arătat că pârâtul este vecinul său, că imobilul pârâtului nu constituie loc înfundat şi că, deşi acesta are loc de trecere şi ieşire la şoseaua principală, a făcut un obicei din trecerea prin grădina reclamantei fără acordul acesteia.Pârâtul s-a apărat motivând că a folosit trecerea pe terenul reclamantului de 6 luni de când şi-a construit casa, fără nici o obiecție din partea acestuia, că servitutea respectivă este mai economică decât alte variante, şi că terenul său este un loc înfundat deoarece la celălalt capăt până la ieşirea la calea publică, se află terenul numitului X. În aceste condiții pentru realizarea căii de acces ar fi necesar să promoveze acțiune în justiție împotriva lui X, pentru stabilirea unei servituți de trecere pe terenul acestuia.Instanța a reținut din actele dosarului:
-din planul de situație, întocmit cu ocazia expertizei dispuse în cauză reiese că imobilul pârâtului nu constituie un loc înfundat în sensul legii.
-probele dosarului infirmă existența unui act juridic în sensul constituirii prin titlu a dreptului de servitute.
Cerințe:
a)Ce se înțelege prin loc înfundat?
b)Servitutea de trecere este naturală, legală sau convențională?
În cazul în care locul nu îndeplineşte condiția de a fi înfundat este necesară o convenție pentru constituirea acestui drept?
c)Se poate menține o servitute de trecere pe motiv că este mai comodă?
d)Ce va decide instanța?