Activitate andi_81

AVLIL a scris:

Doamna andi, nu puteti fi mereu langa copil, ca o sa fumeze si el o tigara pe furis, o sa barfeasca si el cu prietenii lucruri nu tocmai cuviincioase, o sa pipaie si el o fata...
Ce dumnezeu, asta suna mai mult a sufocare si nu a iubire!
Copilul are propria viata, propriile relatii cu oameni, fie ei prieteni, colegi de scoala, iubita sau tata. Nu puteti face parte din toate relatiile copilului dv., ca ar insemna ca numai cu dv. ar avea o relatie reala! Si nu vreau sa ma gandesc la cat de antisocial ar iesi un copil astfel educat...
Ca sa nu mai amintesc de faptul ca nu puteti sta cu el 24/7. La scoala veti sta cu el? Ca poate il palmuieste sau molesteaza vreun prof... (fara niciun apropo la aceasta profesie, e numai un exemplu).
Imi pare rau, nu vreau sa va suparati pe mine, insa atitudinea nu imi pare una tocmai buna... pentru copil. Ca v-ar placea sau v-ar conveni dv., nu stiu, dar in mod clar acel copil va suferi.
E insa numai o parere, puteti sa o ignorati.

Sa fiu altauri de el,nu peste umarul lui.Fostul sot m-a intrebat de ce nu imi intreb eu actualul iubit daca nu vrea sa ii dau lui copilul,ca poate asa o sa fiu mai fericita in viata personala.Sa fiu alaturi de copilul meu,neconditionat,in orice imprejurari.Ma intelegeti?Eu sunt sigura ca da.

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Andi_81, referirile mele la ,,tatal de treaba" vizau un tata relativ bun nu un tata rau.
La varte fragete ale minorului si tatii se pot descura cu hrana, etc.
In cazul dvs situatia poate fi diferita dar nu vad care sa fie explicatia ca deschide proces dar evita copilul.
Oare nu il evita tocmai pt ca nu vrea sa il vada in prezenta dvs?

avocat Claudiu Lascoschi

Atunci sa nu ma mai invite la munte.Si daca nu vrea sa ma vada,imi pare rau pentru el.Voi fi alaturi de copil si atunci cand si daca va fi la el.Nu inteleg sa fiu mama cu intermitente.Acum este la el:nu il sun si nu il vizitez.Pentru ca din cate inteleg eu,in instanta cere copilul ,nu sa nu ma mai vada pe mine.

Se pare ca nu calitatea,ci cantitatea conteaza.Singura mea speranta este sa reusesc sa dovedesc minciunile asa-zisului "tata victima" cu toti avocatii lui(3).Ocoleste copilul pe strada,dar se inscrie in Asociatii.Iach!!!!

Este suficient ca tatal sa fie "de treaba"?Nu ar trebui sa stie si el cate ceva despre copil?Cum sa fie pregatita mancarea?cate biberoane de lapte bea pe zi?Mai cald mai rece?ca supa ii place cu rosii si fara nu?ca daca nu doarme patru ore in intr-o zi la pranz il paste o raceala sau ii mai da o masea?Nu mi se pare suficient ca tatal sa fie "de treaba".Ca trage de un copil mic despre care nu vrea sa stie prea multe.Creste oricum.Pe dumneavoastra cand il reprezentati pe tata va intereseaza amanuntele astea despre copilul meu?Ca pe mine asta ma macina.Pe el nu il macina nimic,doar grija ca "anul asta nu i-am facut nici un proces,dar ar fi cazul sa ii fac unul".

Fostul meu sot ma tot avertizeaza cu Asociatia asta a Tatilor si cu avocatul pus la dispozitie de catre Asociatie.Ma intreb insa daca Asociatia asta are vreun habar despre copilul nostru si daca s-a convins inainte de toate ca ajuta un Tata;nu un barbat care acum vrea copilul,acum nu il mai vrea ci,subliniez,un Tata.Este foarte greu sa demonstrezi intr-un proces din cateva sedinte de judecata,cu martori poate,uneori,mincinosi cat de mult iti iubesti copilul.Copilul devine atunci,dintr-o data,un bun partajabil,asupra carora avem dintr-o data,o gramada de drepturi.Dragostea in general,si este valabil si pentru dragostea parinteasca,se demonstreaza in timp.Imi este greu sa cred ca fostul meu sot stie pentru ce se lupta cu mine:pentru noptile nedormite,pentru febra,pentru schimbarea scutecului.Nu,se lupta pentru drepturile legale si juridice.Ar trebui sa aiba mai multa incredere in dragostea lui parinteasca,daca aceasta exista si in mintea,liberul arbitru al propriului copil.Pentru ca divortul este un rau adus copilului,cu consecinte pe termen lung.Si ping-pongul de la un parinte spre celalalt nu se poate sa creada cineva ca ajuta acest copil.In fata lui zambim senini,iar in spate ne judecam,santajam,mintim etc.Si nu este treaba avocatilor sa se gandeasca la asta,nici a lui,care l-a abandonat la doua luni si jumatate.El,fostul sot,are dreptul la un avocat.Avocatul are datoria sa il apere.Eu am datoria sa nu imi las copilul sa ajunga minge de ping-pong,nici "carne de tun",pe care o Asociatie sau un avocat,sa faca experimente si demonstratii in numele legii si ale Drepturilor Tatilor biologici.Imi pare rau daca acest post al meu deranjeaza pe cineva,dar amenintarile,santajul si avertismentele fostului sot de cand este in aceasta Asociatie,m-a adus in pragul disperarii.

AVLIL a scris:

Nu stabileste care e mai potrivit, ca nu ia Autoritatea decizia asta, ci stabileste daca fiecare parinte in parte poate creste copilul. Mai ales ca uneori sunt Autoritati diferite care merg la domiciliul fiecarui parinte.

Depinde de la caz la caz.

Nu este o decizie,este un raport.Care conteaza pe langa martori si probe.

lory10 a scris:

Poate scoate copilul din tara doar cu acordul dvs. notarial.
Cata vreme ati recunoscut copilul, sunteti trecut in certificatul de nastere, eu cred ca aveti sanse foarte mari in instanta sa obtineti un program de vizitare, chiar, asa cum s-a sugerat mai sus, un nr. de zile consecutiv pt. a-l lua in concediu. Eu as cere chiar custodie comuna asupra copilului (adica sa aveti drepturi egale cu mama).
Atitudinea mea e un pic mai radicala in aceasta privinta pt. ca nu am inteles niciodata acei parinti care cauta sa rupa copilul de celalalt parinte, urmare a animozitatilor proprii. Trebuie pastrate legaturile cu ambii parinti, copilul trebuie sa beneficieze de ajutor, indrumare si educatie din partea amandurora, asta nu e o chestiune care tine de orgoliul unui parinte, ci de interesul copilului.

Sunt de acord,atata timp cat ambii parinti sunt capabili de indrumare si educatie.Niciodata nu voi fi de acord cu custodie comuna atata timp cat fostul sot in putinul timp pe care si-l petrece cu copilul de un an si subliniez,il invata pe acest copil mic ca "tiganii sunt prosti".Recunosc,vina este a mea pentru ca am ales prost omul cu care sa am un copil dar asta nu inseamna ca trebuie pedepsit copilul.Si educatia de proasta calitate este tot o pedeapsa.

Draga mea eu nu sunt specialist,sunt doar o mamica la randul meu divortata.Fostul tau sot poate cere orice.In cazul meu copilul era mai mic,dar oricum s-a efectuat o ancheta sociala.Aceasta ancheta stabileste care parinte si in ce masura este mai potrivit sa creasca copilul.Am probat cu martori faptul ca fostul sot nu si-a vizitat copilul decat foarte rar si ca nu a contribuit de la despartire la cresterea lui.Desi a mintit de la inceput pana la sfarsit,nu a reusit sa convinga pe nimeni pentru ca cei de la autoritatea tutelara stiu exact ce anume sa te intrebe ca sa isi poate da seama cine si cat stie despre copilul lui.Eu iti tin pumnii!