Am investit deja...cu incredere,in parintii mei naturali,si cu acordul d-lor. Iar declaratia depusa de mama la politie,fara instiintare ca "reclamanta" ( cu "PROBLEME PSIHICE"- este o CALOMNIE FALSA) ,intr-un dosar "prefabricat" ,intr-o acheta deschisa de mine pentru rele tratamente in familie (dupa ce am investit acum 15 ani) incurajata si de concubinul, cu care d-ei a fost perfect de acord sa locuim in 1/2 d-ei de casa(proprietar tata-la acea vreme),Intre timp,si-a adus aminte fat-frumos, ca lui nu-i mai trebuie casa,si a fugit un pic prin lume sa se inteleaga el pe el ,si sa-si traiasca fain-frumos viata! S-a intors din vilegiatura occidentala ,o data pe an,in vizita ,ca la o penitenta in proriul ei penitenciar,iar dupa ce s-a saturat de provocarile libertatii depline,si-a "re-amintit" ca ar fi mai bine ACASA.Refuzat...restrictie....si toata lumea val-vartej de suparata si jenata de gestul meu,inclusiv mama,care mi-a refuzat categoric, imediat ce am terminat lucrarea, acte pe 1/2 confortata de mine,pe numele meu ,cu "scuza"ca o duc la azil(ABERANTA!!!),care nu are nici un fundament ,nici logic,nici ca relatie parinte -copil,mama -fica,iar acum,domicilianta,fara drept la informare-mai precis o tacere impusa.Si singura "garantie,dupa ce am confortat-o,aceiasi,ca si acum 15 ani, a unei "frunze-n vant",de domicilianta,cu "garantia" consumurilor de "linistire",in schimbul celei de a nu saluta poarta, si un pic indezirabila(desi exist si nu sunt "nebuna"), la mana d-lor si a fratelui,si putin obligata sa suport resemnata, un conflict "artificial creat"in timp...pe care nu eu l-am creat;o incrangatura care nu imi apartine,si in care m-am trezit prinsa.As mai continua,dar nu vreau sa mai vad in nici un raspuns,cuvantul "revoltata".E un cuvant bland....pentru o asa blestematie de situatie,creata cu sprijinul intelepciunii si al bunei masuri a parintilor impartiali ,a primariei,a politiei,a prietenilor de o viata,a vecinilor,si toate marturiile lor intr-un dosar penal,fundament de baza,penrtu noile criterii si legi- UE.Ca de cele ancestrale,si crestin-ortodoxe,ca urmasi ai urmasilor nostri pomeniti ca sfinti parinti in veac(ca la tzara)riscam sa ne purtam crucea si la propriu, si la cpatai,mai devreme decat ceasul pe care,normal ar fi,sa ni-l opreasca numai Stapanul Stapanilor si Imparatul Imparatilor.Va multumesc oricum de raspuns,si va doresc multa sanatate in "rostul" d-voastra creat probabil,mult mai cu "rost",in tinerete ,si in niste vremuri bune-apuse,cu becul ratiunii foarte aprins,si cu inima un pic mai stinsa!
raluk0207 a scris:
Nu are legatura ce suntem noi, ce calități avem, cu ce ne ocupam.
Dacă va nemultumesc raspunsurile, nu trebuia sa postati. Cu parere de rau, dar nu obișnuim să cântăm în strună atunci cand nu e cazul.
În privința declarației, asa zisa dvs problemă psihică nu va împiedica să mosteniti. Din punct de vedere legal, și incapabili/persoanele cu dizabilitati/cu probleme psihice au dreptul la moștenire. Deci nu asta face ca dvs să nu mai mosteniti nimic.
Dacă la decesul părinților nu veti mai avea nimic de moștenit, fiindcă părinții si-au înstrăinat bunurile din timpul vieții, este la fel de legal.
Motivele din spatele înstrăinării: nu conteaza, nu intereseaza. Sunt problemele dvs familiale.
In momentul de fata sunt proprietari. Așadar, pot sa vândă, să doneze, să închirieze, să demoleze, să facă absolut ce doresc fără acordul nimănui. Dacă părinții ar cere voie copiilor să dispună de munca lor, evident, ar fi vorba de o ingradire a dreptului de proprietate.
Cum sunteti atat de revoltată, nu mai investiți în casa părinților și în investiția lor. Faceti-va propriul rost.