Bună ziua D-le Carp, mă bucur că sunteți, încă, pe baricadă. Vă rog să-mi spuneți, dacă știți, ce indice trebuie aplicat unei pensii anticipate din 2018 și trecută la limită de vârstă în 2021? Stagiul complet de cotizare este din 2021, calculul cf. legii se face ca cel pt. limită de vârstă, atunci n-ar trebui să-i dea și indicele din 2021?
Bună ziua. Vă mulțumesc încă o dată pentru amabilitate , am descoperit în Metodologia de aplicare a Legii 263/2010, art. 45(5) care lămurește dilema mea: ”Perioadele în care asigurații care își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în incapacitate temporară de muncă și/sau în concediu de odihnă, constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, dacă au lucrat cel puțin în ziua premergătoare concediului în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții de muncă. L-am enunțat pentru cei care pot fi în aceeași situație , iar casele de pensii au chiar tupeul să trimită în instanță faptul că au trecut concediul medical la muncă în condiții normale.
Pe cale de interpretare, poate că e așa, dar ce facem dacă legea prevede altfel? În Normele de aplicare a Legii 263/2010: art. 45(5) ”Perioadele în care asigurații care își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă și/sau în concediu de odihnă, constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, dacă au lucrat cel puțin în ziua premergătoare concediului în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții de muncă”. Ordinul Ordinul 50/1990, art. 11:” Perioada cât o persoană care lucrează în locuri de muncă încadrate în grupa I a sau a II a de muncă, a fost în concediu de odihnă sau în incapacitate de muncă, se consideră ca timp în care activitatea s-a desfășurat în condițiile locului de muncă în care a lucrat la data ivirii acestei situații”.
Vă mulțumesc, oricum pentru amabilitate!
Din păcate, este destul de tragic că și instanțele interpretează după bunul plac legea,
Art. 50 din Codul muncii se referă EXPRES la contractul individual de muncă. Bănuiesc, că în acest caz, nu se aplică și la contractele colective de muncă. Iar art. 49, sigur nu se referă la contractele colective, deoarece în cazul acestora nu se suspendă plata nici la incapacitate de muncă nici la concediul de odihnă.
Bună ziua, Aș vrea să știu, cum se consideră concediul medical în situația în care toți anii am lucrat în grupa I-a, în subteran, respectiv înainte și după concediul medical. Acesta se consideră sumă contributivă în grupă sau în condiții normale de lucru? Mulțumesc.
64. În fine, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, prin deciziile nr. 2.497 din 1 octombrie 2014 și nr. 122 din 16 ianuarie 2015 ale Secției I civile, nr. 2.433 din 11 iunie 2015 a Secției de contencios administrativ și fiscal și nr. 198 din 31 ianuarie 2018 a Secției a II-a civile, că prevederile art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă permit invocarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat în următoarele condiții cumulative: a) hotărârea inițială, care produce efectele pozitive ale autorității lucrului judecat, să fie pronunțată după intrarea în vigoare a actualului Cod de procedură civilă; b) această hotărâre să fie invocată de către o parte din litigiul inițial, parte și în noul litigiu, căreia hotărârea pronunțată îi este favorabilă; c) între primul și cel de al doilea litigiu să existe o legătură, fără a fi necesară identitatea de obiect sau de cauză.65. Doar dacă aceste condiții sunt îndeplinite, hotărârea inițială va produce efectele pozitive ale autorității de lucru judecat. Îmi poate explica, mai pe larg, (cu un exemplu practic) cineva, ce înseamnă această decizie a ÎCCJ din art. 64/ Decizia 62/27.09.2021, referitoare la efectul pozitiv al autorității de lucru judecat?