Activitate salinaaa32

Buna ziua,

Intervin destul de tarziu in discutie. Speta mea este un pic diferita. Am garaj cumparat la demisolul blocului in care locuiesc. Garajul este achizitionat in baza de act aditional la contractul casei. Terenul din jurul blocului, vreo 2,5m latime, apartine blocului, respectiv proprietarilor, prin cota indiviza. Pe spatiul din fata garajului meu a inceput de vreo saptamana sa parcheze cineva (nu am identificat inca persoana ca sa-l pot aborda direct). I-am lasat bilet sub stergator cu rugamintea de a nu mai parca sau de a lasa un numar de contact. Deocamdata persoana a ignorat solicitarile mele. Urmatorul pas va fi sa pun semn de "nu parcati" pe usa garajului (pana in prezent, nu am avut vreo problema). Intrebarea este daca as putea monta si un opritor. Am citit unele comentarii care spun ca ar trebui ceva avize sau autorizatii. Nu as vrea sa ajung la politie, as incerca, in prima faza, sa rezolv amiabil.

Multumesc,

cyan a scris:

Avand in vedere ca politia locala se ocupa numai de dispute privind utilizarea domeniului public si nu se implica, nu ramane decat sa va adresati politiei si sa sesizati o tulburare a dreptului de posesie.

Art. 256-NCP
Tulburarea de posesie
(1) Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Prin violenta se poate intelege si violenta verbala.

Multumesc pentru răspuns. Am facut referire la legea 203/2007, care, chiar daca-i abrogata de la sfârșitul lui septembrie 2018, era în vigoare la data semnării hotărârilor adunarii generale. invocate ca proba atât in dosarul din 2p19 cat si in cel curent. Desi hotărârile nu au fost niciodată comunicate catre membrii asociației in forma scrisa asa cum prevedea legea abrogata, prezentarea acestora ca probe in dosarul din 2019 este considerata de avocatul asociatiei ca fiind modalitate de comunicare in forma scrisa catre membrul asociatiei parte in dosarul respectiv și invocata ca atare in dosarul curent (in lipsa solicitării de anulare la momentul 2019) ca motiv de decădere din dreptul de a cere nulitatea hotărârilor pentru depășirea termenului de 45 de zile stipulat de legea 203/2007 pentru contestare in instanta a hotărârilor in cauza. Legea noua, intrata in vigoare la sfârșitul lui septembrie 2018, nu prevede niciun termen limita de acțiune în justiție.

Buna ziua, o proba administrata într-un dosar, de exemplu o hotărâre a adunării generale, poate fi considerata intrun alt dosar ulterior ca fiind comunicarea hotărârii respective catre membrii asociației in condițiile în care nu a fost comunicata niciodată membrilor asociatiei nici anterior și nici ulterior celor 2 dosare? Practic se poate utiliza termenul de 45 de zile, stipulat de art.26 din L230/2007 ca motiv de decadere din dreptul de a cere instantei sa constate nulitatea actului in cadrul celui de-al 2-lea dosar (primul dosar e in 2019, cel de-al 2-lea este in 2021) in condițiile în care asociatia este reclamant? Multumesc

Multumesc.

Este regulamentul intern care stabileste drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor (document de sine statator) si acest regulament de acordare a dreptului stipulat in CCM (a carui existenta este impusa prin CCM) care modifica nivelul dreptului si modifica modalitatea de calcul de la suma/luna la suma/drum de la domiciliu la serviciu daca se indeplineste conditia de eligibilitate prevazuta de CCM.

Multumesc, imi cer scuze, cred ca m-am exprimat echivoc. Regulamentul intern mentionat nu este regulamentul in care se prevad drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor ci un alt regulament, elaborat strict pentru acordarea acestui drept prevazut de CCM. In CCM sunt clar definite criteriul de eligibilitate, nivelul dreptului precum si obligativitatea elaborarii acestui regulament, toate intr-un singur paragraf. Regulamentul elaborat modifica valoarea dreptului si modul de calcul (de la o anumita suma pe luna, la o anumita suma pe 1 drum domiciliu-servici) rezultand, in final,de cele mai multe ori, o suma lunara mai mare decat suma prevazuta de CCM. Intrebarile sunt:
-poate un astfel de regulament sa modifice prevederile CCM?
-avand in vedere ca regulamentul este elaborat conform prevederilor CCM si in regulament se face referire la CCM-ul respectiv ca baza a dreptului, la expirarea CCM, regulamentul supravietuieste acestuia?

In conditiile in care un regulament intern este elaborat si aprobat de conducerea executiva a societatii ca urmare a unei cerinte exprese din CCM in scopul stabilirii procedurii de acordare a unui drept (bonuri de combustibil auto) prevazut si stabilit de respectivul CCM la un nivel precis, regulamentul supravietuieste CCM-ului (in regulament se face referire la CCM-ul respectiv precum si la conditia de acordare a dreptului, asa cum este definita in acesta) ? Prin regulament se poate particulariza o categorie de salariati (din cei eligibili conform CCM) si modifica nivelul si modalitatea de calcul (de la o anumita suma pe luna, la o anumita suma pe deplasare) de acordare a dreptului prevazut de CCM doar pentru acestia?