Bună ziua. În aceeași situație sunt și eu. E vina poștei că nu aduce plicurile cu sentințele în ziua în care sosesc la poștă sau măcar a doua zi. Și eu am primit o sentință în 30 octombrie, luni, iar la poștă figurează că mi a fost lăsată în 27 octombrie, vineri. Astfel am ieșit din termenul de apel raportat la data la care spune posta că a lăsat plicul. Rugam frumos pe domnii și doamnele avocat de pe forum să ne spună cum putem dovedi instantei că data primirii plicului cu sentința e alta decât data care apare la poștă. Nu mi se pare normal, ca pentru mofturile unui poștaș care nu mai are chef să vină cu plicurile în zona respectiva fiind vineri și neavând altă corespondență pe zonă, sa le aducă doar luni. Motivatii din partea postei de genul: ați avut 30 de zile, nu știu dacă țin, sunt 30 de zile ale mele, date de lege și nu de toanele unor angajați ai postei.
Bună ziua. Am primit o sentință judecătorească de la instanța pe fond în data de 30 octombrie 2023.Data postei este 26 octombrie 2023 Poștașul titular de pe zona în care domiciliez era în concediu. L a înlocuit un coleg, care a descarcat plicul în 27 octombrie,vineri, după spusele dirigintei postei, dar mi l a adus in 30 octombrie, luni, deoarece o zi făcea sectorul lui ( vineri) iar următoarea zi ( luni) făcea sectorul colegei aflate în concediu. Ultimul termen, ținând cont de data efectivă a primirii plicului, pană la care pot face apelul ar fi 30 noiembrie, dar după data de pe ștampilă 26 octombrie sau data când a descarcat poștașul plicul, 27 octombrie, data ultimă ar fi 27 noiembrie. Deci sunt ieșit din termen. Cum pot demonstra instantei, făcând cerere de repunere în termen, că plicul a fost primit abia în 30 octombrie.
Bună ziua. Nu am atacat încă cu apel hotărârea instantei fiindcă așteptăm să primim motivarea. Am aflat soluția de pe portalul instantelor de judecată. Din ce am înțeles de la doamna avocat care mă reprezinta în acest proces, dansa a cerut instantei pronunțarea unei hotărâri care să nu ne fie opozabila și tot de la dânsa am înțeles că nu s a opus cumpărării de către cumpărător a imobilului executat silit. Dacă, după judecarea apelului, cererea noastră va fi respinsă din nou, din punctul dumneavoastră de vedere vom putea iniția o nouă acțiune, de data asta având ca obiect revocarea actului de vânzare cumpărare prin acțiune pauliana, sau se va considera că există autoritate de lucru judecat având în vedere cererea noastră de intervenție, respinsă la fond?
Bună ziua. Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare apare ca fiind făcută la notar. Suspectez că e un fals ținând cont de comportamentul debitorului pe parcursul procesului civil care a durat din 2010 până în 2022, cu o suspendare a civilului pe o perioada de aproximativ 4 ani timp în care mie în calitate de creditor mi s au deschis succesiv 2 dosare penale pentru fals în înscrisuri și ulterior uz de fals, la cererea debitorului, care susținea că eu aș fi semnat și contractul de prestări servicii și facturile emise. După efectuarea unor expertize grafologice s a stabilit că debitorul este autorul semnăturilor. Și mai suspectez că ar fi un fals fiindcă această copie după promisiunea de vânzare a apărut târziu, în timpul contestației la executare, după aproximativ 6 luni de la scoaterea imobilului debitorului la vânzare și nu la începutul executării silite.
Ca termen de încheiere a contractului în formă autentică apare scris că se va face după înscrierea imobilului în cartea funciară. Imobilul a fost înscris dar nu s au mai prezentat la notar pentru încheierea tranzacției. Să înțeleg din ce mi ați scris că aveau obligația să se prezinte în termen de 6 luni de la înscrierea în cf?
În cf la momentul actual apare debitorul ca proprietar, este notata în cf executarea silită, valoarea creanței. Și cu toate acestea, deși am făcut cerere de intervenție în dosarul debitorului în care cerea validarea promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare făcută în 2010, acțiunea lor a fost admisă iar cererea noastră de intervenție respinsă.
Promisiunea nu a fost notata în cf, executarea silită a fost notata. Debitorul încearcă in momentul de față să valideze prin instanță promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare.
SCA IONESCU & NOVAC a scris:
Pentru a vă răspunde la întrebare, va rog sa îmi spuneți dacă promisiunea a fost notata în cf?
Executarea a fost notata în cf?
Se considera ca fiind de rea-credință al doilea notat în cf.
Mulțumesc frumos pentru răspuns. Vreau să vă mai întreb ceva, chiar dacă promisiunea bilatera de vânzare cumpărare a fost făcută în 2010, anul în care am început procesul cu debitorul ( promisiune pe care o consider un fals) iar validarea promisiunii se face acum în 2023,poate fi considerata validarea promisiunii ca fiind de rea credință și există temei legal să obținem o hotărâre prin care validarea promisiunii să nu ne fie opozabila?
SCA IONESCU & NOVAC a scris:
Daca executarea silita este notata în cf, cumpărătorul va cumpăra imobilul în cunoștință de cauza, fiind de rea-credință, și imobilul poate fi executat.
Bună ziua. În calitate de creditor, sunt în faza executării silite a debitorului pentru sumele datorate. Debitorul neavând venituri iar creanța fiind în jurul a 200000 lei, i a fost scoasă casa la vânzare. În momentul de fată, debitorul a venit cu o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare a casei, făcută în 2010, către un nepot de al lui, pe care eu o suspectez că este un fals. A deschis un proces prin care să obțină validarea promisiunii de vânzare cumpărare. Am depus o cerere de intervenție în dosar care ne a fost respinsă la instanța de fond. Până vine motivarea pun o întrebare :
Pana la validarea de către instanta a promisiunii de vânzare cumpărare, cine este proprietarul casei, cel ce apare în cartea funciara, adică debitorul sau cel ce apare ca și cumpărător în promisiunea de vânzare cumpărare făcută în 2010? Dorim să obținem o hotărâre prin care să putem executa silit cumpărătorul.
Bună ziua. Doresc să știu dacă pentru obținerea facilităților pe salarii în domeniul construcțiilor este OBLIGATORIE, facturarea în fiecare lună. Din cuprinsul articolului rezulta că pot fi luni cu încasări zero, luna acordării concediilor de odihnă de exemplu, sau pot fi lucrări care se finalizează după 2 luni și facturarea se face la finalul lucrării. Contabila firmei mele a sunat la ANAF și i s a spus că pentru a beneficia de facilitățile pe salarii în constructii este obligatoriu să fie emise facturi în fiecare lună, luna în care nu se emite plătindu se contribuții nereduse. Din punctul dumneavoastră de vedere sau din punctul de vedere al legii trebuie sau nu facturat în fiecare lună? Vă mulțumesc!
avocatnet.ro explicăm legislația
