NU au drept de acces si nu se pot impotrivi ca mama sa stea cu cine vrea. Daca nu le convine, sa ceara partajul. Asta nu ii va connveni mamei, dara aia e.
Speță.
Soț decedat, succesiune încheiată pe un apartament cu trei mostenitori: soția supraviețuitoare și doi copii majori, copiii fiind la casa lor si nu sunt înregistrați cu domiciliul la acel apartament. Potrivit art.973 CC, dreptul de habitație in acel apartament este oferit soției supraviețuitoare. Dacă cei doi copii în calitate de moștenitori sezinari, nu sunt de acord cu faptul că mama lor vrea să-și refacă viața, nefiind vorba de recăsătorie, și ea își exercită in continuare dreptul de habitație in acel apartament dar alături de alt bărbat, cei doi copii se pot împotrivi acestui fapt dpdv legal? Au vreun drept de acces în acel apartament fără acceptul mamei?
Eu.zic că nu și dacă nu le convine situația, din egoism imatur, pot să-și revendice in instanță dreptul cotă parte din succesiune prin partaj succesoral definitiv.
Un răspuns legal din partea dvs ar clarifica mult.
Mulțumesc!
Copiii au drept de acces în apartament împotriva voinței mamei lor sau în lipsa acesteia atâta timp cât nu este demarată acțiune în instanță de partaj judiciar?
Speță.
Succesiune încheiată după moartea tatălui pe un apartament, coproprietari fiind soția supraviețuitoare cu 62,5% și cei 2 copii majori cu 37,5%. Copiii se pot împotrivi ca mama să locuiască cu o altă persoană în acel apartament? Ei ca și coproprietari într-o succesiune, au acest drept de "obstrucționare" a mamei lor sau de folosință a acelui apartament împotriva voinței mamei de a folosi cum crede ea de cuviință și împreună cu altcineva acel apartament? Menționez că cei 2 copii, nu au domiciliul la acel apartament, ei fiind înregistrați și locuiesc la alte adrese. Eu consider că acele procente din succesiune le dă dreptul de a avea o cotă parte valorică a acelui apartament in cazul în care s-ar vinde și nu au niciun drept de a impune mamei dreptul ei a-și reface viața și a trăi cu cineva în acel apartament.
Bună ziua!
Nu am spus "sejur de recuperare".
După un "sejur de muncă de 6 săptămâni pe extern"....ar urma 2 săptămâni de recuperare cu zile libere plătite.
Nu mi-ați răspuns concret la două chestiuni: pauzele din sâmbetele și duminicile petrecute la camion și nu acasă cum recuperez? Și dacă concediul de odihnă se acordă în plus la cele 2 săptămâni de recuperare.
Mulțumesc!
Va rog sa dati un raspuns mai exact in ceea ce priveste activitatea conducatorilor auto de camion cu munca inegala si durata de detasare mai lunga. Sunt cond. auto la o firma de transport romaneasca, pe camion de mare tonaj si lucrez in regim de detasare externa cu un program de activitate de 6 saptamani afara si 2 saptamani acasa. Fiind o munca inegala ca ore prestate fata de cele mentionate in contract 8/zi, 40/saptamana, activitatea soferilor fiind reglemantata ca activitate conform reg.561/2006, intre 13-15 ore/zi, eu consider ca la revenirea dupa un sejur de 6 saptamani afara, cele 2 saptamani (10 zile lucratoare), trebuie sa fie considerate recuperare cu zile libere platite, constuite din orele suplimentare muncite plus weekendurile(5 la numar) petrecute la camion, chiar daca se efectueaza pauza normala de 45h sau redusa de minim 24h, soferul nefiind acasa. Va rog sa-mi spuneti punctul dvs dpdv legal cum e cu aceasta recuperare si daca concediul de odihna trebuie acordat de catre angajator, in mod firesc si perfect legal, concediul fiind un drept necesionabil, nu se poate renunta sau limita, separat de acea perioada de recuperare de 2 saptamani. Sunt societati de transport in Romania (Ex; Vos Logistic Cluj), care acorda in mod legal si firesc, concediul de odihna soferilor de camion, in plus fata de perioadele de recuperare de 2 saptamani dupa un sejur de munca petrecut ca detasare externa.
Va multumesc mult!