Nu fac o confuzie . Stiu ceea ce afirmati tocmai de aceea spuneam ca im mod concret raspunsul la pretentiile reclamantului nu are cum sa fie da dunt de acord . Asa nimeni nu -s-ar mai deranja sa vina la proces . Normal ca de fiecare data cand exista un raspuns la pretentiile reclamantului acest raspuns vizeaza a dovedi ceva . Ori ca un bun nu este bun comun , ori ca nu are valoarea specificata etc . Normal ca raspunsul din intampinare nu poate fi da sunt de acord. Ei atunci de fiecare data se va califica cererea ca reconventionala . Pentru a nu repeta afirmatii deja facute mizez pe faptul ca in momentul in care postati , cititi cu atentie topicul tocmai pentru a nu ne invarti in cerc cu raspunsuri deja postate . Inca o data nu fac nici o confuzie . Daca citeati atent tocmai pentru a nu fi nevoita sa reiau ceea ce am scris deja eu puneam in discutie nu teoria in privinta intampinarii si cererii reconventionale ci MODUL CONCRET in care instantele califica orice fel de raspuns in intampinare in afara de ( ``sunt de acord cu cererea reclamantului ``) ca fiind de fapt cerere reconventionala si in consecinta taxat .
Si atunci in partajul de bunuri comune intampinarea pentru care anume situatii concerete mai este utila ? Normal ca in general raspunsul la toate capetele de drept si de fapt ( element cuprins in intampinare ) presupune a avea un anume punct de vedere si a nu fi de acord cu reclamantul . Inseamna practic ca intampinarea nu are utilitate in partajul de bunuri comune . Normal ca raspunsul la capetele de cerere ale reclamantului presupune tocmai invederarea faptului ca unul sau mai multe bunuri nu sunt bunuri comune si in consecinta nu se poate folosi intampinarea in acest caz . Deci oricum ai raspunde prin intampinare , intr-un fel sau altul contesti bunurile , drepturile ori valoarea de impartit si in consecinta tibrezi . Atunci intampinarea ramane o posibilitate procedurala de forma , deoarece ar trebui sa o folosesti decat cand esti de acord cu reclamantul .
Va multumesc foaret mult pentru raspunsul prompt si avizat doamna av. simonette 12 . Merg mai departe cu rationamentul si intreb :
daca instanta in baza 673ind. 3 intreaba daca inteleg sa contest valoarea bunurilor de impartit , eu ( partea ) am doua variante .
1. sa spun ``da `` ( avand in vedere faptul ca nu sunt de acord cu valoarea bunurilor de impartit , urmand sa dovedesc tocmai acet lucru ) . Atunci ma tem ca in baza art 3, lit c) L.146/`97 imi pune in vedere timbrajul , calificandu-mi cererea ca reconventionala .
2. sa spun `` nu ``- dar atunci nu cumva raspunsul meu ar inseamna ca sunt de acord cu valoarea indicata , necontestand-o ? In consecinta nu as mai putea cere scoaterea de la masa partajabila a acelei sume de bani , fiind de acord cu valoarea bunurilor de impartit .
Multumesc anticipat
Intrebarea a fost foarte clar formulata . Pentru a aprecia acest lucru este necesar sa cititi cu atentie ceea ce am postat . De altfel as aprecia daca mi s-ar raspunde de catre persoane care au avut spete similare sau care au o opinie in legatura cu intrebarea . Sunt avocat - insa stagiar - si consider ca am intrebat destul de clar ceea ce doream sa aflu .
Multumesc pt raspuns doamnei av. Lili Ang .
Buna ziua ,
in cadrul unui partaj de bunuri comune , sotul parat doreste scoaterea de la masa partajabila a unei sume de bani , ce a fost calificata de reclamant ca fiind bun comun ,( pe motiv ca aceasta suma nu reprezinta bun comun ) . Se poate dovedi acest lucru cu martori si inscrisuri . Intrebarea mea este eu ca si parat care vreau sa scot din masa bunurilor de impartit aceasta suma de bani trebuie sa mai achit taxa de timbru ? Eu apreciez ca aceasta cerere nu poate fi considerata ca pretentie proprie , ci doar ca un mijloc de aparare ce poate fi solicitat prin intampinare . Dar ma intreb practica ce spune ? Se califica in acest caz ca si cerere reconventionala si se achita taxa de timbru sau asa cum mi se pare mie normal , este apreciata ca un simplu mijloc de aparare ce poate fi cuprins in intampinare si in aceasta situatie nu se achita taxa de timbru ??
Multumesc anticipat pentru opiniile celor ce au avut o speta de acest fel
Ma gandeam ca exista totusi o prescriptie pentru a solicita punerea in posesie ( in conformitate cu realitatea in acest caz ) .
Eu nu stiu raspunsul - dar nu prea imi suna ok ca punerea in posesie sa poata fi data pe o suprafata mai mica si ei sa poata cere oricand refacerea limitelor de hotar . Este dreptul de proprietate imprescriptibil - nimeni nu neaga insa in speta raspunsul acesta imi pare incomplet .
Daca paratii intr-un proces au titlul de proprietate pe o anumita suprafata si punere in posesie pe o suprafata mai mica , pentru cat timp se pot prevala de acel titlu ?
Oare poate contesta la instanta solutia procurorului superior pe motivul ca pt. art. 220 nu se putea da NUP motivat de retragerea plangerii prealabile ? Rationamentul ar fi - nu e o infractiune cu plangere prealabila . Plangerea simpla nu se poate retrage . Nu putea opera NUP pt retragere pl prealabila .
Deci pot solicita ( in cadrul contestarii rezolutiei procurorului in instanta ) anularea rezolutiei intemeiata pe art. 197(1) raportat la art. 197(4) teza a 2- a ? Acest motiv este deci in penal un motiv de nulitate ?
Mi-ati umplut topicul cu raspunsuri doar pt a va face mai multe puncte pe site dl. Grigore . Daca nu imi raspundeati dv. total pe langa subiect acum aveam si eu un raspuns pertinent pe care sa il pot folosi. Nu mai citeste nimeni un topic cu 13 raspunsuri - e obositor . Poate ar trebui sa deschid alt topic si acolo daca am noroc sa imi raspunda persoane care chiar stiu legislatie .
Vroiam sa stiu daca parerea mea este una corecta . Chiar aveam nevoie de raspuns .
Oare pot obtine desfiintarea rezolutiei pe acest motiv - si anume ca pt. art. 220 retragerea plangerii prealabile nu era posibila si nu poate constitui un motiv de NUP ?
Am intrebat deoarece sunt studenta la drept iar un unchi de-al meu a facut plangere la pol pe 220 c.pen. S-a dat NUP deoarece unchiul a spus la acel moment ca isi retrage plangerea . Acolo se alfa si cealalta parte care a inceput cu injurii iar unchiului meu i s-a facut rau - nu a putut scrie el declaratia , iar la acel moment la politie a spus ca isi retrage plangerea prealabila . A contestat la procurorul superior si solutia NUP a fost confirmata . Mai e o sansa in instanta . Mi-a adus actele si ma intreba pe Parerea mea este cea afirmata mai sus - insa normal ca aveam nevoie de confirmarea unui jurist/ avocat .