Conform art. 8 din Legea nr. 307/2006 , în cazurile de forţã majorã determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au obligaţia sã permitã necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane.
Neîndeplinirea de cãtre persoanele fizice şi juridice a obligaţiilor ce le revin în situaţii de forţã majorã determinate de incendii, prevãzute la art. 8 sancţionează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;
În prezent nu este prevăzută în legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor posibilitatea ca persoanele fizice şi juridice, care permit forţelor de intervenţie să utilizeze bunurile proprii pentru limitarea efectelor incendiilor produse la bunurile altor persoane, să fie despăgubite de către persoanele din vina cărora s-a produs incendiul respectiv.
În practică au fost întâlnite situaţii în care echipelor de intervenţie le-a fost refuzat accesul la sursele de apă de către societăţile comerciale, întrucât incendiile la care interveneau echipajele ISU erau la alte persoane fizice sau juridice, iar prin utilizarea apei în aceste condiţii li se creea lor un prejudiciu material.
Ce sistem de recompensare, pentru persoanele fizice sau juridice care pun la dispoziţia forţelor de intervenţie propriile bunuri, vedeţi aplicabil la situaţiile prezentate anterior ?
Clasa politică ar trebui să se reînnoiască periodic. Nu trebuie să mai avem senatori şi deputaţi pe viaţă, aşa cum se întâmplă în prezent şi care să constituie cu timpul un fel de castă separată, cu imunităţi nemeritate în faţa legii. De obicei cei ajunşi in aceasta postura uită de ce au participat la alegeri şi tind să acapareze întreaga putere in stat .
La fiecare patru ani, cetăţenii României sunt chemaţi la urne pentru a-si desemna membri Parlamentului României, de fiecare dată sunt obligaţi să aleagă, chiar dacă uninominal, dintre aceleaşi persoane care prin influenţa pe care o au în partid se eternizează pe listele electorale de candidaţi. Drepturile cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi sunt stabilite de normele cuprinse în Constituţie si in legile privind alegerea Camerei Deputaţilor, Senatului, al Preşedintelui României si alegerile locale. Dreptul electoral urmează o categorie distincta in legătura cu drepturile si libertăţile cetăţenilor romani.
Actualul sistem electoral romanesc este supus unei presiuni reformatoare, din ce in ce mai puternice in ultimii ani. Faptul este in buna măsura firesc, daca avem in vedere ca România are deja o experienţă electorală suficient de bogata pentru a permite identificarea efectelor politice ale modurilor in care ne alegem reprezentanţii politici la nivel naţional. In acelaşi timp, preocupările legate de reformarea sistemului electoral au depăşit deja cercul specialiştilor din domeniu si au intrat in atenţia opiniei publice, dar si a politicienilor.
În anul 2012 va avea loc un nou scrutin pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Acest scrutin se va desfăşura, ca şi celelalte care l-au precedat, cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului dar, spre deosebire de precedentele, acesta chiar poate reînnoi clasa politică, dacă legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor si a Senatului va fi modificată în sensul ca nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de deputat sau pe cea de senator decât pentru cel mult două mandate care pot fi şi succesive.
Ce trebuie să cunoaşteţi referitor la executarea silită:
Executarea silită reprezintă ultima fază a procesului civil în cadrul căreia vă puteţi realiza efectiv drepturile statornicite printr-un titlu executoriu.
În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, stabilită prin hotărârea unei instituţii sau printr-un titlu, aceasta se aduce la îndeplinire prin executarea silită.
Pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori folosinţa acestuia, desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori alte lucrări sau luarea unei alte măsuri admise de lege.
Executarea silită o puteţi face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt titlu executoriu.
Prin urmare nu puteţi declanşa procedura executării silite în lipsa unui titlu executoriu.
Pentru ca o hotărâre judecătorească să fie pusă în executare ea trebuie să fie investită cu formulă executorie, cu excepţia încheierilor executorii, hotărârilor executorii provizorii şi alte hotărâri prevăzute de lege, care se execută fără formula executorie.
Competenţa de investire a hotărârii pe care doriţi să o executaţi, cu formulă executorie, revine primei instanţe.
Vă atenţionăm că se investesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile , înscrisurile autentificate, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii în cadrul prevăzut de lege.
Încheierea prin care vi s-a admis cererea de investire cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege, nu este supusă nici unei căi de atac.
În cazul în care vi se respinge prin încheiere cererea de investire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris ori cererea de eliberare de către instanţă a titlului executoriu în cadrul prevăzut de lege, puteţi formula recurs împotriva respectivei încheieri în termen de 5 zile de la pronunţare dacă aţi fost prezent şi de la comunicare dacă aţi fost lipsă.
Cererea de executare silită însoţită de titlul executoriu se depune la executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se află aceste bunuri.
Dacă bunurile debitorilor, pe care îi urmăriţi, se află în circumscripţia mai multor judecătorii, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.
Trebuie menţionat că executorul judecătoresc solicită instanţei de executare, respectiv judecătoriei în circumscripţia căreia se va face executarea, încuviinţarea executării silite.
În acest sens, va înainta în copie instanţei cererea pe care aţi formulat-o şi titlul executoriu.
Cererea de încuviinţare a executării silite se timbrează cu timbru judiciar şi taxă judiciară de timbru în condiţiile legii.
Vă mai precizăm că încheierea de admitere a cererii de încuviinţare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac.
Încheierea prin care se respinge această cerere o puteţi ataca cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Mai trebuie precizat că dreptul de a cere executarea silită vi se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, iar în cazul titlurilor în materia acţiunilor reale imobiliare, în termen de 10 ani.
Executarea silită o puteţi realiza prin urmărirea silită a bunurilor mobile sau prin urmărirea silită a bunurilor imobile.
În ceea ce priveşte urmărirea silită a bunurilor mobile legea prevede o categorie de bunuri mobile ale debitorului care nu se pot urmări silit.
Cu excepţia acestora, celelalte bunuri mobile pot fi urmărite în condiţiile prevăzute de lege.
Astfel bunurile mobile ale debitorului pot fi sechestrate de executorul judecătoresc dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei acesta nu va achita suma datorată.
Bunurile sechestrate pot fi valorificate de executorul judecătoresc prin vânzarea la licitaţie publică vânzare directă şi prin alte modalităţi admise de lege.
În ceea ce priveşte sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile urmăribile pe care vi le datorează debitorul, sunt supuse executării silite prin poprire.
Poprirea se înfiinţează de executorul judecătoresc, la cerere, la domiciliul debitorului sau sediul terţului poprit.
În cazul în care vi se datorează sume cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii şi când executarea se face asupra altor venituri periodice realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune , din oficiu, de instanţa de fond de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.
Pot forma obiectul urmăririi silite bunurile imobile, dreptul de uzufruct al unui lucru imobil, precum şi dreptul de superficie.
Dreptul de servitute poate fi urmărit numai o dată cu fondul dominant căruia îi profită.
Urmărirea silită a imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor.
Imobilul pe care îl urmăriţi silit se valorifică prin vânzarea la licitaţie publică, vânzare directă şi prin alte modalităţi admise de lege.
Suma de bani realizată prin executarea silită vi se va elibera până la acoperirea integrală a drepturilor, iar suma rămasă disponibilă se va preda debitorului .
În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea şi distribuirea sumei rezultante din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, executorul judecătoresc va distribui suma rezultată potrivit unei ordini de preferinţă prevăzută de lege.
După eliberarea sau distribuirea sumei rezultată din executare, executorul va întocmi un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate (care sunt prezente).
Dacă sunteţi nemulţumiţi de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare puteţi solicita executorului judecătoresc să consemneze obiecţiunile formulate în procesul-verbal pe care îl încheie.
Acest proces-verbal îl puteţi contesta, în termen de 3 zile.
Contestaţia suspendă de drept eliberarea sumelor de bani (sau distribuirea lor).
Contestaţia se judecă cu precădere, în termen scurt cu citarea părţilor.
În cazul în care obiectul executării silite îl constituie executarea silită a unei obligaţii de a face sau a nu face, dacă în termenul prevăzut în somaţie debitorul nu execută de bunăvoie, veţi proceda la executarea silită, fie personal, fie prin executorul judecătoresc.
De asemenea, puteţi în această situaţie sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile.
Dacă justificaţi o nevoie urgentă sau există pericolul ca debitorul să se sustragă de a urmărire, vă puteţi adresa preşedintelui instanţei de executare, care prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, va putea dispune ca executarea silită să se facă de îndată, fără somaţie.
Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, iar acesta refuză puteţi sesiza instanţa, care prin încheiere irevocabilă dată cu citarea părţilor, îl poate obliga pe debitor, să plătească în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 – 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei stabilită în titlul executoriu.
avocatnet.ro explicăm legislația
