Avecon a scris:
m13d a scris:
Avecon a scris:
mirei2012 a scris:
imi dau cu presupusul dar sa nu radeti...
ademenirea victimei intr-un loc periculos...despre care inculpatul are cunostinta
sau indemnarea victimei sa puna mana pe firele electrice ca nu sunt sub tensiune
super, se poate , prima varianta, autorul stie ca vor da drumul la apa din barajul de acumulare si trimite victima acolo dupa ciuperci, forta straina =apa
M-am ditrat coopios... :happy: [trimite victima acolo dupa ciuperci, forta straina =apa]
Actiunea ucigatoare poate fi savârsita în mod direct sau nemijlocit asupra victimei, sau în mod indirect, mijlocit: prin folosirea sau antrenarea unor forte sau energii neanimate sau animate (de exemplu, asmutirea unui câine, folosirea unui animal salbatic, a unei reptile veninoase etc.), sau chiar prin folosirea energiei fizice a victimei, constrânsa fizic sau moral la aceasta (sa se împuste, sa se înjunghie, sa se arunce de la înaltime etc.) - I. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 214, sect. pen., decizia nr. 156/1992, în Dreptul nr. 5/1993, p. 80.
Forta straina nu este neaparat o forta a naturii.
multumim pentru citat, grila era asa: poate fi rezultatul unei forte straine actiunii faptuitorului
daca asmuti un caine , o pisica sau un sarpe este tot o actiune a autorului
am cautat si gasit impreuna un exemplu clar si autentic de forta straina actiunii autorului, chiar daca este o forta a naturii , autorii ne pot cita de acum inainte
Ceea ce vroiam să subliniez este faptul că forţa străină de acţiunea făptuitorului poate fi o forţă animată sau neanimată. Vin cu un exemplu care mi se pare mie mai apropiat de explicaţia corectă.
Urmărindu-se suprimarea vieţii unei anumite persoane, prin înec, aceasta este aruncată în apă de pe un pod, decesul survenind – însă – ca urmare a lovirii cu capul de o piatră aflată în apă, sau de pilonii de sprijin al podului.
Este un exemplu de aberratio causae.
Un alt exemplu de forţă străină acţiunii inculpatului (mai clară după părerea mea) :Inculpatul a agresat victima, atacând-o cu o sapă, aplicând cu intensitate o lovitură ce viza zona capului
acesteia; ca urmare a mişcării de apărare pe care a făcut-o victima, lovitura a fost deviată din traiectoria sa, abătându-se, însă, asupra degetelor victimei, retezând pe unul dintre acestea. Urmare a şocului traumatic şi psihic violent, în momentul dezinfectării rănii de către un cadru medical, la scurt timp după producerea agresiunii, victima a suferit un stop cardio-respirator ce a condus la decesul său.
În mod corect, instanţa a apreciat că legătura de cauzalitate dintre activitatea violentă a inculpatului şi rezultatul produs (moartea victimei) subzistă şi în aceste condiţii. Din punct de vedere al vinovăţiei sub forma intenţiei, este indiferent că moartea a survenit ca urmare a stopului cardio-respirator, iar nu ca o consecinţă a leziunilor craniene pe care inculpatul intenţiona să le cauzeze victimei, din moment ce în raport cu obiectul vulnerant întrebuinţat, intensitatea loviturii, zona vizată, s-a dovedit intenţia de a ucide, iar victima a decedat
urmare a activităţii nemijlocite a făptuitorului.
După cum se observă elementul material al omorului este o forţă străină de acţiunea făptuitorului însă în strânsă legătură cu aceasta fără această legătură de cauzalitate va rezulta un caz fortuit.