Buna ziua. Am cateva intrebari in legatura cu intrunirea elementelor constitutive ale ale infr. legiferate de art.264 C.pen. :
1. Daca impotriva persoanei favorizate trebuie doar constatata savarsirea unei infractiuni, sau ar trebui sa existe o hotarare definitiva in cauza din care sa rezulte vinovatia acesteia?
2.Daca se specifica intr-o ordonanta de NUP, ca fapta favorizata nu ar fii fost facuta cu rea-credinta ( mai greu de demonstrat ) , presupun cu scopul stabilirii daca aceasta fapta constituie o infractiune, nu exclude insa ca fapta sa fie facuta din grava neglijenta , care este tot o forma de vinovatie.
3.Daca tergiversarea cercetarii penale ar putea fii incadrata la aceasta infractiune?
Multumesc.
Nu au intervenit la infractiunea flagranta de furt, fac cercetari penale pe baza unor falsuri, tergiverseaza cauza timp de 10 ani etc.
S-a facut o plangere impotriva unor procurori si politisti, fara a se specifica incadrarea juridica a faptelor. Procurorul da NUP pt. infractiunea 264 C.pen. -favorizarea infractorului. Procurorul general mentine NUP-spunand ca nu s-a facut cu "rea-credinta ". Intrebarea este daca procurorul nu era obligat sa lamureasca cauza sub toate aspectele, asa cum spune art.202C.p.pen. si sa cerceteze faptele si sub incidentul art.249 C.pen.-neglijenta in serviciu? Multumesc.
Faptele sant aceleasi...incadrarea eventual este diferita. Mai ales ca personal, in plangerea adresata DNA, nu specificam nici un art. din Codul Penal.
Am depus o plangere impotriva organelor de cercetare si a procurorilor ce au lucrat la un dosar penal , la DNA, care a verificat doar infractiunea de abuz in serviciu ( sustinand ca faptele nu au fost facuta "cu stiinta " ) care apoi au sesizat Parchetul de pe langa Curtea de Apel pentru verificarea altor infractiuni ce nu sant in sarcina lor. Intre timp , am depus si o alta plangere direct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel, pentru abuz in serviciu si favorizarea infractorului , in urma careia mi s-a dat solutia ca faptele nu au fost facute cu " rea credinta ". Intrebarea este daca procurorul era obligat sa verifice plangerea sub toate aspectele, deci si ca " neglijenta in serviciu " art.249 C.pen. si in baza a ce legislatie , sau trebuie sa fac eu o alta plangere cu privire doar la aceasta infractiune si unde ar fii corect indreptata acum ? Multumesc.
Presupun, ca o sa spuna ca DNA-ul se ocupa doar de infractiunea de abuz in serviciu.
Am facut o plangere la DNA impotriva celor care au lucrat si lucreaza la dosarul penal in care sant parte catamata pentru abuz in serviciu ( au incadrat-o ei ) . Prima data au dat NUP. Am facut din nou plangere impotriva Ordonantei data si procurorul sef a dat iar NUP, de data aceasta sustinand ca invinuitii nu si-ar fii incalcat CU STIINTA sarcinile de servici. Am contestat-o si pe aceasta si m-am trezit ca au trimis dosarul la Curtea de Apel . E legal? Daca Curtea respinge plangerea , mai este o alta cale de atac? Multumesc.
Obiectul procesului: infractiuni delapidare, furt, fals in acte, inlocuirea unei societati cu alta etc.
Obiective :stabiliri de sume a creditelor folosite in alt interes, a stocurilor, val. fond de comert, stabiliri de cauze a incetarii activit.etc
Partea vatamata poate fii expert consultant in cadrul procesului lui, daca are calitatea de expert contabil autorizat?