CAPITOLUL VIII
Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile, conducerea şi structura
Art. 50. - (1) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei coordonează activitatea de informatică a Ministerului Public şi monitorizează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate.
(2) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei este condusă de un director, care are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) coordonează activitatea informatică;
b) monitorizează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate;
c) coordonează proiectele informatice;
d) coordonează activitatea de analiză, proiectare, realizare şi implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte;
e) instruieşte personalul în utilizarea produselor software;
f) monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;
g) analizează, evaluează şi face propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la necesităţile sistemului informatic;
h) analizează şi face propuneri pentru creşterea eficienţei utilizării tehnicii de calcul;
i) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
j) participă la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesională;
k) apreciază şi evaluează activitatea specialiştilor IT;
l) coordonează aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor;
m) exercită alte atribuţii dispuse de procurorul general;
n) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-m).
(3) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei are următoarea structură:
A. Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software;
B. Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii.
(4) Serviciile sunt conduse de şefi servicii.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software
Art. 51. - (1) Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) coordonează proiectele informatice;
b) monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;
c) participă la toate fazele realizării proiectelor privind realizarea sau achiziţionarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitaţie);
d) instruieşte personalul în utilizarea produselor software;
e) întreţine programele utilizate (depanare, adaptare, modificare şi extindere);
f) proiectează, realizează şi administrează bazele de date;
g) administrează serverele de aplicaţii şi aplicaţiile utilizate;
h) furnizează servicii de e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele internet şi intranet;
i) se ocupă de arhivarea datelor;
j) se ocupă de salvarea/restaurarea datelor în caz de incident;
k) întreţine site-ul Ministerului Public şi site-urile unităţilor subordonate găzduite pe serverele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi site-ul accesibil în reţeaua intranet a Ministerului Public;
l) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
m) participă la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesională;
n) apreciază şi evaluează activitatea specialiştilor IT;
o) coordonează aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor;
p) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau a şefului serviciu ori prevăzute în legi speciale.
(2) ªeful Serviciului pentru dezvoltare, implementare şi administrare software are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) coordonează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate;
b) coordonează proiectele informatice;
c) coordonează activitatea de analiză, proiectare, realizare şi implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte;
d) participă la toate fazele realizării proiectelor privind realizarea sau achiziţionarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitaţie);
e) instruieşte personalul în ceea ce priveşte utilizarea produselor software;
f) coordonează întreţinerea site-ului Ministerului Public şi site-urile unităţilor subordonate găzduite pe serverele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi site-ul accesibil în reţeaua Intranet a Ministerului Public;
g) coordonează proiectarea, realizarea şi administrarea bazelor de date;
h) coordonează administrarea serverelor de aplicaţii şi aplicaţiile utilizate;
i) asigură şi monitorizează securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
j) participă la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesională;
k) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului sau prevăzute în legi speciale;
l) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-k).
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii
Art. 52. - (1) Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice);
b) participă la recepţionarea sistemelor de calcul achiziţionate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) ţine evidenţa sistemului informatic;
d) asigură service hardware şi software pentru echipamentele din dotare;
e) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie sau propuse a fi instalate (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.);
f) instalează şi configurează servere;
g) instalează, configurează/reconfigurează staţii de lucru, imprimante, scannere etc.;
h) instalează şi configurează echipamente în reţele locale structurate (HUB-uri, switch-uri);
i) identifică eventualele defecţiuni la echipamentele din dotare şi anunţă firma furnizoare pentru cele aflate în garanţie;
j) asigură asistenţă tehnică pentru personalul IT de la parchetele din subordine;
k) exploatează şi monitorizează sistemul de comunicaţii WAN;
l) asigură funcţionarea reţelelor proprii;
m) instalează pe hardware-ul din reţea software-ul achiziţionat;
n) asigură funcţionarea reţelelor şi a sistemelor de operare;
o) monitorizează accesul în cadrul reţelelor;
p) asigură şi monitorizează securitatea datelor în cadrul reţelelor;
q) remediază pe cât posibil defecţiunile apărute în reţea;
r) ţine evidenţa utilizatorilor;
s) instalează şi configurează echipamente în reţele locale structurate (HUB-uri, switch-uri);
t) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau a şefului de serviciu ori prevăzute în legi speciale.
(2) ªeful Serviciului pentru exploatare resurse şi comunicaţii are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) coordonează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate;
b) coordonează proiectele informatice;
c) coordonează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;
d) analizează şi face propuneri pentru creşterea eficienţei utilizării tehnicii de calcul;
e) ţine evidenţa sistemului informatic;
f) coordonează toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de tehnică de calcul şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, inclusiv prin întocmirea caietelor de sarcini şi prin participarea în comisiile de achiziţii publice;
g) monitorizează accesul în cadrul reţelelor internet şi intranet;
h) monitorizează funcţionarea sistemului de comunicaţii WAN;
i) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
j) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau prevăzute în legi speciale;
k) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j).
CAPITOLUL IX
Biroul de informare publică şi relaţii cu presa
Art. 53. - (1) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările ulterioare, ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 277/2006.
(2) Activitatea de relaţii cu presa se desfăşoară pe baza unei strategii de comunicare aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa este condus de un procuror şef birou, subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;
b) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii;
c) realizează informarea publicului asupra activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtători de cuvânt;
d) transmite comunicate şi buletine de presă, organizează conferinţe de presă şi interviuri şi asigură reprezentarea Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetului;
e) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-media şi propune locul şi condiţiile în care vor fi acordate;
f) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmărire penală din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public;
g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass-mediei;
h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Ministerului Public şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens;
i) realizează orice alte activităţi dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL X
Departamentul economico-financiar şi administrativ
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile, conducerea şi structura
Art. 54. - (1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Managerul economic are următoarele atribuţii:
a) conduce şi răspunde pentru activitatea Departamentului economico-financiar şi administrativ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, calitatea de ordonator principal de credite;
c) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;
d) coordonează activitatea de administrare a sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii;
e) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;
f) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
g) organizează ţinerea la zi a contabilităţii şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
h) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de întreţinere-deservire, transport şi protecţia muncii, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor;
i) răspunde de gestiunea economico-financiară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară, potrivit dispoziţiilor legale şi metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;
k) organizează, conduce şi răspunde de activitatea contabilă, în condiţiile legii;
l) răspunde de organizarea evidenţei contabile a mijloacelor bugetare;
m) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
n) răspunde de organizarea evidenţei cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
o) coordonează activitatea economico-financiară a serviciilor teritoriale, precum şi de administrare a sediilor acestora, luând măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale corespunzătoare;
p) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului Ministerului Public;
r) întocmeşte fişele de evaluare anuală a personalului din subordine;
s) se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;
ş) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) ªeful serviciu şi şeful birou au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului ori biroului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
c) soluţionează unele lucrări ale serviciului ori biroului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
d) evaluează anual activitatea personalului, conform fişei postului, sarcinilor de serviciu şi metodologiei specifice de evaluare;
e) fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea personalului din subordine;
f) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).
(5) Managerul economic organizează controlul financiar de gestiune pentru toate parchetele. În cadrul acţiunilor de control se verifică respectarea normelor legale cu privire la:
a) existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu;
b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale;
c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor şi plăţilor de orice natură, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţă de personal;
d) întocmirea şi circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea.
Art. 55. - Departamentul economico-financiar şi administrativ are următoarea structură:
A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv, metodologie şi angajamente bugetare:
a) Biroul financiar, contabilitate şi salarizare;
b) Biroul buget, control financiar preventiv propriu şi angajamente bugetare;
c) Compartimentul controlul financiar de gestiune.
B. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice;
C. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii:
a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire;
b) Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto;
c) Compartimentul de securitate a muncii.
D. Biroul protocol.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget,
control financiar preventiv, metodologie şi angajamente bugetare
Art. 56. - Biroul financiar, contabilitate şi salarizare are următoarele atribuţii:
A. În ceea ce priveşte operaţiunile de trezorerie:
a) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;
b) întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor, şi virează sumele cuvenite;
c) verifică operaţiunile consemnate de trezoreria statului în extrasele de cont;
d) efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;
e) verifică şi predă zilnic pentru înregistrare în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă;
f) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele fizice şi juridice;
g) ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor prin casă, precum şi a celorlalte valori băneşti.
B. În ceea ce priveşte obligaţiile fiscale:
a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;
b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru corecta întocmire a acestora;
c) răspunde de execuţia de casă a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) verifică deconturile de cheltuieli în lei sau valută, le supune aprobării conducerii serviciului şi le prezintă pentru viză controlului financiar propriu.
C. În ceea ce priveşte relaţia cu salariaţii:
a) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi care decurg din raporturile de muncă;
b) întocmeşte şi depune fişele fiscale prevăzute de lege;
c) calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor;
d) eliberează adeverinţe solicitate de salariaţi.
D. În ceea ce priveşte înregistrările în contabilitate:
a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unităţii;
b) înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal;
c) verifică documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate;
d) ţine registrele obligatorii prevăzute de Legea nr. 82/1991, republicată;
e) conduce evidenţa contabilă a activelor şi stocurilor.
E. În ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului:
a) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în registrul inventar a elementelor acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii;
b) inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintă, spre păstrare sau pentru alte scopuri;
c) înregistrează în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii;
d) verifică în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a).
F. În ceea ce priveşte evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii anuale:
a) evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit legii;
b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor;
c) stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv cele incerte şi în litigiu, precum şi disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor;
d) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei.
G. În ceea ce priveşte situaţiile lunare, trimestriale şi anuale:
a) răspunde de întocmirea dărilor de seamă contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice;
b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;
c) întocmeşte lunar balanţa de verificare;
d) verifică şi centralizează balanţele lunare de verificare analitică;
e) întocmeşte situaţia financiară anuală, inclusiv situaţia patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.
H. În ceea ce priveşte activitatea de analiză economică:
a) întocmeşte pentru managerul economic informări şi analize lunare şi anuale privind situaţia principalilor indicatori economico-financiari şi de eficienţă;
b) întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi registrul de casă;
c) întocmeşte note, informări şi analize dispuse de conducerea instituţiei;
d) asigură aplicarea legislaţiei în acest domeniu şi aduce de îndată la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevăzute.
I. În ceea ce priveşte compartimentul controlul financiar de gestiune:
a) răspunde de existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu;
b) utilizează valorile materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale;
c) efectuează, în numerar sau prin cont, încasările şi plăţile de orice natură, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţă de personal;
d) întocmeşte şi asigură circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea.
Art. 57. - Biroul buget, control financiar preventiv propriu şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:
A. În ceea ce priveşte controlul financiar preventiv propriu:
a) se exercită de către persoana împuternicită, avizată de Ministerul Finanţelor Publice prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific instituţiei. Verificarea constă în analiza sistematică a operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu formal, precum şi din punctul de vedere al regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau angajamente;
b) asigură respectarea principiului privind separaţia sarcinilor pentru fazele execuţiei bugetare, iar controlul financiar de gestiune se organizează independent de auditul intern;
c) persoana numită coordonator al activităţii de control preventiv propriu va centraliza propunerile şi va întocmi proiectele ordinelor de avizare pentru numirea ordonatorilor secundari de credite şi a persoanelor ce vor fi împuternicite cu exercitarea controlului financiar propriu la aceste parchete;
d) coordonatorul activităţii de control preventiv propriu va întocmi raportul privind activitatea de control financiar propriu trimestrial/anual pentru activitatea proprie şi centralizată pe Ministerul Public.
B. În ceea ce priveşte elaborarea şi urmărirea execuţiei bugetului:
a) primeşte şi analizează propunerile ordonatorilor terţiari şi secundari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare;
b) repartizează anual, trimestrial şi lunar, pe ordonatori de credite subordonaţi, indicatorii financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat pe anul respectiv şi propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor secundari de credite; după aprobare, le comunică în termen acestora;
c) deschide lunar credite, efectuează repartizări şi retrageri de credite, precum şi virări de credite între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II;
d) întocmeşte documentaţia de fundamentare a propunerilor bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public;
e) întocmeşte situaţiile privind execuţia de casă a bugetului;
f) centralizează situaţiile financiare ale ordonatorilor subordonaţi şi întocmeşte situaţia financiară centralizată, pe care o depune la Ministerul Finanţelor Publice;
g) întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal materiale şi capital;
h) întocmeşte rapoartele de analiză economică pe bază de bilanţ şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii financiar-contabile;
i) ţine evidenţa angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor;
j) realizează documentaţia de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul de investiţii şi achiziţii publice
Art. 58. - (1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice are următoarele atribuţii:
a) participă la achiziţionarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistenţă tehnică;
b) întocmeşte proiectul planului de investiţii, în funcţie de obiectivele stabilite, îl supune aprobării şi urmăreşte realizarea acestuia;
c) participă la efectuarea de prospectări de teren şi de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investiţiile imobiliare, după caz;
d) participă la selectarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, executori de investiţii şi furnizori, cu ocazia licitaţiilor şi selecţiilor de oferte ocazionate;
e) urmăreşte asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investiţiile planificate;
f) analizează periodic stadiul lucrărilor şi propune măsuri de încadrare în termen;
g) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică în realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;
h) asigură gestionarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrările de investiţii;
i) încheie cu organele de specialitate procese-verbale de recepţie şi urmăreşte funcţionarea investiţiei în perioada de probă şi garanţie;
j) fundamentează necesarul de credite bugetare pentru investiţii, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru Ministerul Public;
k) întocmeşte, supune aprobării şi transmite ordonatorilor de credite listele obiectivelor de investiţii aprobate prin legea anuală a bugetului de stat;
l) verifică documentaţia tehnico-economică privind lucrările de investiţii, de reparaţii curente şi capitale la parchete şi le avizează potrivit legii;
m) ţine la zi evidenţa lucrărilor aflate în derulare şi a celor ce urmează a fi începute;
n) asigură obţinerea avizelor şi a aprobărilor necesare de la autorităţile competente, pentru efectuarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii;
o) controlează pe teren lucrările în derulare, efectuând măsurători, sondaje şi orice alte verificări, şi propune măsuri corespunzătoare pentru eliminarea neregulilor constatate;
p) certifică documentele justificative pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror proiecte le-a iniţiat, în vederea acordării vizei de control financiar preventiv.
(2) De asemenea, Serviciul de investiţii şi achiziţii publice exercită următoarele atribuţii:
a) centralizează nevoile de aprovizionare ale instituţiei cu bunurile necesare desfăşurării activităţii şi întocmeşte Programul anual de achiziţii publice;
b) organizează procedurile legale de achiziţii publice;
c) întocmeşte angajamentele bugetare şi legale pentru achiziţiile publice organizate, pe care le supune aprobării ordonatorului de credite (managerului economic) după obţinerea vizei de control financiar preventiv;
d) întocmeşte rapoartele legale privind procedurile de achiziţii desfăşurate;
e) urmăreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Serviciul administrativ, întreţinere-deservire,
transport şi securitate a muncii
Art. 59. - (1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii este compartimentul specializat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, precum şi în protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor.
(2) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire are următoarele atribuţii:
a) administrează şi gestionează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute;
b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;
c) urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora;
d) organizează şi controlează modul de ţinere a evidenţei operative de către gestionari şi ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare;
e) organizează întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţii;
f) urmăreşte încheierea şi derularea contractelor de întreţinere-reparaţii pentru utilajele şi instalaţiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
g) negociază, propune şi urmăreşte executarea, în bune condiţii, a contractelor de servicii încheiate;
h) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, şi asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine aprobare;
j) organizează activităţile de la lit. a)-i), iar în cazul lipsei dotărilor şi personalului, propune încheierea de contracte de prestări de servicii cu terţi şi urmăreşte realizarea acestora, confirmând plata;
k) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în gestiune şi le/îi eliberează pe baza bonurilor de consum;
l) organizează gestionarea arhivei activităţii proprii şi asigură condiţiile de păstrare, potrivit termenelor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic;
m) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreţinere, materiale şi de capital pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
n) asigură reparaţiile curente, întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
o) întocmeşte anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;
p) conduce evidenţa gestionară a patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) asigură împreună cu trupele de jandarmi securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
s) ia măsuri pentru respectarea interzicerii fumatului în birouri şi clădiri şi exercită în acest sens atribuţiile stabilite prin legi speciale.
(3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire are în structură formaţia de întreţinere-deservire, formaţia tipografie şi formaţia de pompieri, încadrate cu personal contractual şi conduse de şefi formaţie, care sunt subordonaţi şefului biroului.
Art. 60. - Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând condiţiile de garare;
b) asigură transportul de persoane şi materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) eliberează foile de parcurs;
d) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru parcul auto, precum şi situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Biroul financiar, contabilitate şi salarizare, dări de seamă contabile şi analize economice, la sfârşitul lunii;
e) verifică în prima zi a lunii stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism şi consemnează stocul existent într-un proces-verbal.
Art. 61. - Compartimentul de securitate a muncii are următoarele atribuţii:
a) asigură condiţii corespunzătoare de lucru pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform normelor de protecţie a muncii;
b) propune luarea măsurilor pentru protecţia muncii şi asigură cunoaşterea, aplicarea şi respectarea acestora de către personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 5-a
Biroul protocol
Art. 62. - Biroul protocol are următoarele atribuţii:
a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care vizitează România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, şi ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi (traducători);
b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public;
c) asigură formalităţile necesare deplasărilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public;
d) păstrează legătura cu reprezentanţii instituţiilor române competente şi asigură accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivă;
e) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe, pentru realizarea activităţilor de protocol ale procurorului general;
f) ţine o strânsă legătură cu instituţiile româneşti, în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor Ministerului Public;
g) asigură rezervările şi organizarea meselor, a transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea meselor oficiale din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitării acestora de către alte instituţii;
h) asigură organizarea şi buna desfăşurare a seminariilor, simpozioanelor, congreselor de nivel internaţional şi a altor activităţi la care participă conducerea şi magistraţii din cadrul Ministerului Public;
i) întocmeşte actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea de felicitări oficiale, albume, plachete, insigne şi cadouri oferite de conducerea Ministerului Public înalţilor demnitari români sau personalităţilor internaţionale, pentru efectuarea şi achiziţionarea de cărţi de vizită pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru achiziţionarea produselor destinate oficiului pentru demnitari, pentru achiziţionarea coşurilor de flori, felicitărilor pentru demnitari, a coroanelor de flori, a pungilor pentru cadouri, a felicitărilor cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi de iarnă şi a calendarelor şi agendelor pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) întocmeşte actele necesare, asigură rezervările şi cazarea pentru procurorii ce susţin examenele de capacitate, pentru procurorii generali din cadrul parchetelor curţilor de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale care participă la bilanţul privind activitatea Ministerului Public, pentru procurorii delegaţi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru contabilii-şefi care participă la bilanţul contabil;
k) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru cabinetul conducerii Ministerului Public şi pentru toate întâlnirile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale conducerii secţiilor sau ale procurorilor cu magistraţii străini şi cu reprezentanţii instituţiilor străine şi româneşti;
l) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru şedinţele de bilanţ pe ţară sau la nivel de secţii, întâlnirile periodice ale Consiliului de conducere, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii.
CAPITOLUL XI
Serviciul de audit public intern
Art. 63. - (1) Serviciul de audit public intern îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003, cu modificările ulterioare, ale Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.702/2005, şi ale normelor metodologice ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea auditului intern la Ministerul Public, aprobate prin ordinul procurorului general.
(2) Serviciul este condus de un şef serviciu.
Art. 64. - (1) Serviciul de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea;
b) elaborează planul anual de audit public intern în sistemul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care îl supune aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează Unitatea Centrală de Armonizare privind Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern abilitate;
h) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;
i) exercită alte atribuţii şi efectuează orice alte lucrări dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Serviciul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) efectuează misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) alocă creditele bugetare.
Art. 65. - ªeful Serviciului de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) coordonează şi, după caz, supervizează misiunile de audit efectuate de auditorii interni încadraţi la parchetele de pe lângă curţile de apel;
c) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
d) soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor parchetelor verificate tragerea la răspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate.
Art. 66. - (1) ªeful serviciului audit public intern are obligaţia ca în Carta auditului intern să definească modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de consiliere, alături de activităţile de asigurare.
(2) ªeful serviciului audit public intern răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi de resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.
CAPITOLUL XII
Biroul juridic
Art. 67. - (1) Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare.
(2) Biroul juridic funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un consilier juridic, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
(3) Biroul juridic are următoarele atribuţii:
a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note şi alte lucrări prevăzute de lege;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze în care este parte Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte unităţi de parchet şi ia orice alte măsuri necesare apărării intereselor legitime ale instituţiei, potrivit legii;
c) reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
d) asigură asistenţă de specialitate juridică în lucrările cu caracter juridic ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la celelalte parchete;
e) colaborează la întocmirea actelor specifice instituţiei vizând activitatea Biroului juridic;
f) avizează din punct de vedere al legalităţii actele juridice pe care le încheie instituţia;
g) exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 68. - ªeful Biroului juridic are următoarele atribuţii:
a) urmăreşte rezolvarea lucrărilor ce sunt repartizate biroului la termen şi în condiţii de calitate;
b) se informează în permanenţă despre toate actele normative specifice activităţii biroului;
c) săptămânal, lunar şi anual, după caz, prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul său de activitate;
d) îl informează pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea desfăşurată;
e) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).
CAPITOLUL XIII
Compartimentul informaţiilor clasificate
Art. 69. - (1) Compartimentul informaţiilor clasificate este organizat şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi a Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.
(2) Compartimentul informaţiilor clasificate asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea informaţiilor clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei parchetelor militare.
CAPITOLUL XIV
Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP)
Art. 70. - (1) Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP) se organizează la nivel de serviciu, în vederea derulării programelor PHARE al căror beneficiar este Ministerul Public, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(2) Unitatea de implementare a programelor PHARE funcţionează în subordinea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condusă de un manager public sau de un consilier.
(3) Unitatea de implementare a programelor PHARE exercită următoarele funcţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) de coordonare a activităţilor prin care se realizează implementarea din punct de vedere tehnic a programelor;
b) de management tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul naţional, conform acordurilor de finanţare;
c) de raportare către instituţiile abilitate a datelor şi informaţiilor solicitate în calitate de coordonator naţional al asistenţei şi pentru asigurarea funcţionării Sistemului informatic unic de monitorizare şi evaluare a programelor de asistenţă financiară, precum şi către Fondul naţional, agenţiile de implementare şi către Comisia Europeană a documentelor prevăzute de procedurile PHARE.
(4) În vederea implementării corespunzătoare a programelor în termenele prevăzute, Unitatea de implementare a programelor PHARE are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) identifică şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din fonduri PHARE, pe baza priorităţilor prevăzute în Parteneriatul pentru aderare şi în alte documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistenţei financiare nerambursabile, stabilită de instituţiile abilitate, şi după consultarea conducerii instituţiei, precum şi a celorlalte direcţii/structuri de specialitate din instituţie, potenţiali beneficiari ai asistenţei;
b) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop, conlucrează cu direcţiile de specialitate din cadrul instituţiilor abilitate;
c) întocmeşte documentele subsecvente aprobării fişei de proiect pentru derularea efectivă a programului (termeni de referinţă, specificaţii tehnice, convenţii de înfrăţire), cu sprijinul direcţiilor/structurilor de specialitate, unde este cazul;
d) îndeplineşte sarcinile ce îi revin pentru organizarea licitaţiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea şi încheierea contractului, în colaborare cu agenţia de implementare;
e) supraveghează în permanenţă îndeplinirea de către contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu termenii de referinţă;
f) atestă realitatea serviciilor menţionate în facturile remise de contractori, în vederea efectuării plăţii de către agenţia de implementare;
g) planifică şi răspunde de organizarea în condiţii optime a activităţilor aprobate prin program, inclusiv în situaţiile în care derularea efectivă a programelor este în sarcina beneficiarilor asistenţei, direcţiilor/structurilor din aceeaşi instituţie sau din alte instituţii;
h) coordonează şi monitorizează implementarea programelor; în acest scop, păstrează evidenţa privind obiectivele, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate;
i) ţine evidenţa repartizării şi utilizării bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, conform destinaţiei şi scopului prevăzute în program;
j) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop, beneficiază de sprijinul beneficiarilor direcţi, dacă este cazul;
k) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, cu Fondul naţional, cu agenţiile de implementare şi cu celelalte instituţii abilitate;
l) asigură legătura dintre autoritatea de implementare şi instituţiile abilitate pentru programele PHARE pe care le implementează;
m) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE;
n) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al UIP;
o) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii instituţiei legate de activitatea de asistenţă financiară PHARE;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii care rezultă din necesitatea derulării în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.
(5) Coordonatorul UIP este abilitat prin ordinul de numire să solicite şi să primească de la celelalte structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (4).
(6) Coordonatorul UIP este abilitat să semneze documentele realizate în îndeplinirea atribuţiilor conferite UIP, cu excepţia acelora a căror semnare este expres prevăzută în sarcina altor persoane.
TITLUL IV
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel
CAPITOLUL I
Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă curţile de apel
Art. 71. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de unul sau, după caz, de 2 procurori generali adjuncţi, conform numărului stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.
(3) Acolo unde există un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general. În perioada absenţei procurorului general sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate.
(4) În cazul în care există 2 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel. De asemenea, prin ordin se va stabili şi ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel în cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către procurorul general, adjunctul sau adjuncţii săi.
(5) Procurorul general poate delega dreptul de semnătură procurorului general adjunct sau, după caz, procurorilor generali adjuncţi, în condiţiile legii şi pe perioadă determinată.
Art. 72. - Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
1. organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
2. conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
3. organizează împreună cu procurorul şef secţie activitatea de urmărire penală proprie, precum şi pe aceea desfăşurată de către parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
4. organizează periodic conferinţe de presă;
5. repartizează procurorii pe secţii, servicii, birouri sau alte compartimente de activitate din cadrul parchetului, în funcţie de pregătirea, specializarea, aptitudinile acestora şi de necesitatea bunei funcţionări a parchetului;
6. elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
7. asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
8. asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;
9. ia măsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activităţii proprii şi a activităţii celorlalte parchete din circumscripţie;
10. reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii publice şi mass-media;
11. asigură funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
12. asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
13. examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial analizează cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;
14. organizează, coordonează şi exercită controlul la secţiile şi serviciile din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi din celelalte parchete din circumscripţie, potrivit legii;
15. avizează referatul de evaluare a activităţii procurorului stagiar, în vederea susţinerii examenului de capacitate;
16. propune delegarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie;
17. repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
18. urmăreşte şi controlează, direct sau prin procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii şi ceilalţi salariaţi îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii;
19. dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;
20. participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de curtea de apel;
21. organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
22. organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;
23. asigură conlucrarea secţiilor, serviciilor şi celorlalte compartimente de activitate de la parchetele din circumscripţie;
24. stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel;
25. ia măsuri pentru elaborarea proiectelor de buget anual ale unităţilor din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de apel;
26. convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel şi prezidează şedinţele acestuia;
27. convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel;
28. formulează recomandări pentru elaborarea propunerilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie pentru funcţiile de conducere din respectivul parchet, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
29. desemnează, potrivit legii, procurorul care autorizează investigatorii şi colaboratorii sub acoperire;
30. asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
31. este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă curtea de apel, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă curtea de apel, integrarea proiectelor de buget întocmite de parchetele de pe lângă tribunalele din raza parchetului curţii de apel respective şi asigură transmiterea lor către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;
32. evaluează anual activitatea parchetelor din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
33. coordonează, controlează şi răspunde de buna administrare a parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;
34. verifică repartizarea de către procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângă tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătoriile din circumscripţie a dosarelor procurorilor, ţinând cont, în principal, de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite;
35. evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală sau a activităţii judiciare şi acolo unde se impune ia măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii;
36. desemnează procurorul general adjunct la conducerea Biroului informaţiilor clasificate.
Art. 73. - Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile procurorului general, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea secţiilor, serviciilor şi altor compartimente, conform repartizării dispuse prin ordin de procurorul general;
b) soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de procurorul general;
c) îl înlocuieşte de drept pe procurorul general pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat exercitând atribuţiile care îi revin în această calitate;
d) prezintă spre aprobare procurorului general obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;
e) coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată;
f) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă curtea de apel la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru şedinţele de judecată;
g) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declarare a căilor de atac, potrivit legii;
h) ia măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete;
i) asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;
j) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
k) exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;
l) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general;
m) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel şi analizează activitatea secţiei judiciare;
n) primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;
o) răspunde de activitatea de grefă, de contabilitate şi administrativă, urmărind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului procurorului general;
p) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-o).
Art. 74. - (1) Procurorul şef secţie exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 20 alin. (3).
(2) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 20 alin. (5).
Art. 75. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel au următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Secţia pentru minori şi familie;
D. Departamentul economico-financiar şi administrativ;
E. Compartimentul de audit public intern.
(2) La parchetele de pe lângă curţile de apel pot fi înfiinţate secţii, servicii şi birouri, potrivit legii.
(3) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti funcţionează Secţia de proceduri, iar la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Secţia maritimă şi fluvială.
(4) Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi.
CAPITOLUL II
Secţia de urmărire penală
Art. 76. - Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef, iar procurorii din această secţie au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţa de judecată competentă; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate;
c) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
d) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune măsuri corespunzătoare;
e) exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior;
f) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).
CAPITOLUL III
Secţia de proceduri
Art. 77. - Secţia de proceduri a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condusă de un procuror şef, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a) asigură realizarea procedurilor speciale în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) asigură îndeplinirea procedurilor legale privind cererile de arestare provizorie în vederea extrădării, de extrădare pasivă, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a urmăririi penale;
c) exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior;
d) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).
CAPITOLUL IV
Secţia judiciară
Art. 78. - (1) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a) asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de curtea de apel, potrivit legii;
c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror şi prezintă propuneri corespunzătoare;
e) exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior;
f) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti funcţionează o secţie judiciară penală şi o secţie judiciară civilă, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f).
CAPITOLUL V
Secţia maritimă şi fluvială
Art. 79. - La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi funcţionează secţii maritime şi fluviale care îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 76 şi art. 78 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale curţilor de apel.
CAPITOLUL VI
Secţia pentru minori şi familie
Art. 80. - Secţia pentru minori şi familie îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 76 şi art. 78 alin. (1) în cauzele cu minori, potrivit legii.
TITLUL V
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă tribunale şi
a parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie
CAPITOLUL I
Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă tribunale şi a
parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie
Art. 81. - (1) Parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de unul sau, după caz, 2 prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate.
(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti primprocurorul este ajutat de 1-3 adjuncţi.
(3) Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului repartizate de acesta.
(4) Acolo unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. În perioada absenţei prim-procurorului sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate.
(5) În cazul în care există doi prim-procurori adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea parchetului de pe lângă tribunal. De asemenea, prin ordin se va stabili şi ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă tribunal, în cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către prim-procurorul, adjunctul sau adjuncţii săi.
(6) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură numai prim-procurorului adjunct sau, după caz, unui procuror şef secţie, în condiţiile legii şi pe perioadă determinată.
Art. 82. - (1) Prim-procurorul are următoarele atribuţii:
1. organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă tribunal, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
2. conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
3. organizează periodic conferinţe de presă;
4. repartizează procurorii pe compartimentele din cadrul parchetului în funcţie de pregătire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea bunei funcţionări a parchetului;
5. elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunal, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
6. asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
7. asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;
8. ia măsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activităţii proprii şi a activităţii celorlalte parchete din circumscripţie;
9. reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile cu mass-media;
10. examinează trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial analizează cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;
11. repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
12. dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;
13. participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de tribunal;
14. organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
15. asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
16. organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;
17. stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
18. convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal şi prezidează şedinţele acestuia;
19. convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
20. recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numirea procurorilor în funcţiile de conducere, potrivit legii;
21. este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă tribunal şi al parchetelor de pe lângă judecătoriile din raza parchetului de pe lângă tribunal şi asigură transmiterea acestuia către parchetul de pe lângă curtea de apel;
22. coordonează, controlează şi răspunde de buna administrare a parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;
23. verifică ca procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângă tribunal, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătoriile din circumscripţie să repartizeze dosarele procurorilor ţinând cont, în principal, de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite;
24. evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală sau a activităţii judiciare şi, acolo unde se impune, ia măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii;
25. asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
26. desemnează prim-procurorul adjunct la conducerea Biroului informaţiilor clasificate.
(2) Atribuţiile specifice de ordonator terţiar de credite pot fi delegate managerului economic.
Art. 83. - Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea secţiilor şi a altor compartimente, conform repartizării dispuse prin ordin de către acesta;
b) soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de prim-procurorul parchetului;
c) înlocuieşte prim-procurorul pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat, exercitând atribuţiile care îi revin în această calitate;
d) prezintă spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;
e) coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată;
f) coordonează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru acestea;
g) participă la şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
h) ia măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete;
i) asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;
j) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
k) exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;
l) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului;
m) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă tribunal şi analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare;
n) primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior;
p) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-o).
Art. 84. - (1) Procurorul şef secţie exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (3).
(2) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (5).
Art. 85. - (1) Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La parchetele de pe lângă tribunale pot fi înfiinţate secţii, servicii şi birouri, potrivit legii.
(3) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează, de asemenea, Secţia de supraveghere a urmăririi penale, iar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, Secţia maritimă şi fluvială.
(4) Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi.
CAPITOLUL II
Secţia de urmărire penală
Art. 86. - Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţa de judecată competentă; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală;
c) urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de organele şi instituţiile judeţene;
d) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).
CAPITOLUL III
Secţia de supraveghere a urmăririi penale
Art. 87. - Secţia de supraveghere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este condusă de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală; sesizează instanţele de judecată şi pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a).
CAPITOLUL III
Secţia de supraveghere a urmăririi penale
Art. 87. - Secţia de supraveghere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este condusă de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală; sesizează instanţele de judecată şi pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a).
CAPITOLUL IV
Secţia judiciară
Art. 88. - (1) Secţia judiciară este condusă de un procuror sef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a) asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal;
c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).
(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează o secţie judiciară penală şi o secţie judiciară civilă care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
CAPITOLUL V
Secţia maritimă şi fluvială
Art. 89. - Secţiile maritime şi fluviale ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 86 şi art. 88 alin.(1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale tribunalelor.
CAPITOLUL VI
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă
tribunalele pentru minori şi familie
Art. 90. - (1) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie sunt organizate şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie exercită în mod corespunzător atribuţiile ce revin parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii în cauzele cu minori.
Art. 91. - Prim-procurorul are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
c) reprezintă parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile cu mass-media;
d) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;
e) participă la analiza soluţiilor pronunţate de tribunalul pentru minori şi familie;
f) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie;
g) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
h) organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor.
TITLUL VI
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă judecătorii
CAPITOLUL I
Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă judecătorii
Art. 92. - (1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi, în cazul unităţilor mari, de prim-procurori adjuncţi.
(2) Prim-procurorul adjunct acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului, repartizate de acesta.
(3) În perioada absenţei prim-procurorului, înlocuitorul său de drept este prim-procurorul adjunct. În cazul în care nu există funcţia de prim-procuror adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal va desemna, în scris, la propunerea prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie, pentru situaţia absenţei, un înlocuitor, cu acordul acestuia, ale cărui acte procedurale vor fi confirmate de procurorul ierarhic superior.
(4) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură prim-procurorului adjunct sau, după caz, altui procuror.
(5) Prim-procurorul îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
c) repartizează, acolo unde este cazul, procurorii pe activităţi în cadrul parchetului, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora şi de necesitatea bunei funcţionări a parchetului;
d) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;
e) participă la şedinţa de analiză a soluţiilor pronunţate de judecătorie;
f) organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
g) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
h) organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;
i) exercită controlul asupra activităţii compartimentelor auxiliare de specialitate;
j) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate.
(6) Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor, conform repartizării dispuse prin ordin de către acesta;
b) soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de prim-procurorul parchetului;
c) prezintă spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;
d) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă judecătorie la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru acestea;
e) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
f) participă la şi sprijină activitatea de perfecţionare profesională şi de instruire a procurorilor stagiari;
g) asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;
h) exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;
i) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului;
j) primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;
k) răspunde de activitatea compartimentelor auxiliare de specialitate urmărind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului prim-procurorului.
Art. 93 - (1) La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi funcţionează Secţia maritimă şi fluvială, care îndeplineşte, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 86 şi art. 88 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţia maritimă şi fluvială a judecătoriei.
(2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie.
(3) Procurorul şef secţie exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (3).
CAPITOLUL II
Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii
Art. 94. - Parchetele de pe lângă judecătorii exercită următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală şi sesizează instanţele de judecată în cauzele date prin lege în competenţa lor; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuată de organele de cercetare penală în cauzele prevăzute de lege;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b), în care s-a dispus începerea urmăririi penale, şi urmăresc soluţionarea operativă şi temeinică a acestora;
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală;
e) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în cauzele în care se exercită supravegherea activităţii de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între organele de cercetare penală, potrivit legii;
f) urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de instituţiile şi organele locale;
g) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
h) asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
i) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie;
j) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia organelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive şi, după caz, irevocabile şi fac propuneri pentru atacarea lor cu recurs în interesul legii;
k) realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesională a personalului;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior.
TITLUL VII
Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare
CAPITOLUL I
Conducerea şi structura parchetelor militare
Art. 95. - (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct, iar Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi parchetele de pe lângă tribunalele militare, de un prim-procuror militar, ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Prevederile art. 72, 73, 82, 83 şi ale art. 92 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.
(3) În cadrul acestor parchete funcţionează personal militar, angajat al Ministerului Apărării, cu desfăşurarea activităţii în parchetele militare.
Art. 96. - (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Biroul de documente clasificate.
(2) Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti are următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Biroul de documente clasificate.
(3) Secţiile sunt conduse de procurori militari şefi secţie care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 41 alin. (3).
(4) Compartimentul de informaţii clasificate se organizează şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Hotărârii Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr. 781/2002.
CAPITOLUL II
Atribuţiile parchetelor militare
Art. 97. - (1) Parchetele militare îndeplinesc, în raport de activităţile specifice şi competenţa materială proprie, stabilită de lege, atribuţiile prevăzute pentru parchetele civile corespunzătoare.
(2) Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător activităţile prevăzute în art. 76 şi art. 78 alin. (1).
(3) Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti exercită în mod corespunzător activităţile prevăzute în art. 86 şi art. 88 alin. (1), iar parchetele de pe lângă tribunalele militare, pe cele prevăzute în art. 94, conform legii.
TITLUL VIII
Colegiile de conducere şi adunările generale ale procurorilor
CAPITOLUL I
Colegiile de conducere
Art. 98. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public.
(2) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, al parchetelor militare, precum şi al parchetelor de pe lângă judecătorii funcţionează colegii de conducere care avizează problemele generale ale parchetelor.
(3) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri.
Art. 99. - Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori desemnaţi în adunarea generală a procurorilor.
Art. 100. - (1) Colegiile de conducere de la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie, judecătorii şi de la parchetele militare au următoarea componenţă:
a) la parchetele de pe lângă curţile de apel: procurorul general şi 6 procurori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor;
b) la parchetele de pe lângă tribunale: prim-procurorul şi 6 procurori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor;
c) la parchetele de pe lângă tribunale specializate şi judecătorii: prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(2) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi procurorii parchetului, cu excepţia procurorului general sau, după caz, a prim-procurorului, precum şi a celor care declară în prealabil că nu înţeleg să facă parte din colegiu.
(3) Listele întocmite potrivit alin. (2) se înmânează procurorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.
(4) Fiecare procuror exprimă un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi ai colegiului de conducere stabilit de lege.
(5) La parchetele la care funcţionează secţii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulă, din secţii diferite.
(6) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere procurorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.
(7) Procedura de votare se repetă în cazul în care la primul tur de scrutin nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere.
(8) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, un număr de procurori mai mare cu cel puţin unu faţă de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.
(9) În cazul în care la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale specializate numărul procurorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de prim-procurorul parchetului.
Art. 101. - (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a parchetului şi adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestuia.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi desfăşoară activitatea în şedinţe care se convoacă de către procurorul general sau de către cel puţin 3 dintre membrii acestuia, trimestrial sau ori de câte ori se apreciază necesar să consulte membrii acestui organism în luarea, în condiţiile legii, a unor decizii privind:
a) informarea în legătură cu situaţia criminalităţii, ce se prezintă Parlamentului României, Preşedintelui României, Guvernului, ministrului justiţiei, precum şi mass-mediei;
b) proiectele rapoartelor privind activitatea Ministerului Public;
c) rezultatele unor controale dispuse de ministrul justiţiei ori de procurorul general şi măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea greşelilor şi a neajunsurilor constatate;
d) cazurile de aplicare neuniformă a legii în activitatea unor parchete;
e) deontologia profesională şi starea disciplinară în structurile Ministerului Public;
f) baza materială a parchetelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale personalului;
g) problemele economico-financiare sau administrative;
h) relaţiile Ministerului Public cu celelalte autorităţi publice şi măsurile necesare pentru perfecţionarea colaborării cu acestea.
Art. 102. - (1) Colegiul de conducere se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar.
(2) Colegiul de conducere este convocat de procurorul general sau, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat de conducătorul structurii de parchet.
(4) Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de un procuror desemnat de procurorul general sau, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(5) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunal, la şedinţele colegiului de conducere pot participa şi procurorii şefi secţie sau alţi procurori care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.
(6) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al parchetului, cu vot consultativ.
(7) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate pot fi invitaţi şi procurori de la alte parchete, care nu au drept de vot.
(8) ªedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.
(9) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
(10) Dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
(11) Procesele-verbale încheiate se păstrează într-o mapă specială de către primul-grefier sau, după caz, de un grefier desemnat de procurorul general sau prim-procurorul parchetului.
CAPITOLUL II
Adunările generale ale procurorilor
Art. 103. - (1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi la alte parchete.
(2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;
b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbate probleme de drept;
d) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesară prezenţa a cel puţin două treimi din numărul procurorilor în funcţie.
(4) Adunările generale ale procurorilor se organizează anual sau ori de câte ori este necesar.
(5) Adunările generale ale procurorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă şi este prezidată de către procurorul general. În lipsa procurorului general, adunarea generală este prezidată de prim-adjunctul ori adjunctul acestuia;
b) adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel se convoacă şi este prezidată de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
c) adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal;
d) adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul acestui parchet;
e) adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul acestui parchet.
(6) Adunările generale ale procurorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta.
(7) Adunările generale ale procurorilor se pot convoca şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al parchetului.
(8) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală este prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel.
(9) În cadrul adunării generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la alegerea membrului pentru Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(10) Hotărârile adunărilor generale se iau cu votul majorităţii membrilor, cu excepţiile prevăzute de lege.
(11) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat.
Art. 104. - Hotărârile adunărilor generale se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet.
TITLUL IX
Atribuţiile funcţiilor administrative
Art. 105. - (1) Grefierii de la cabinetul procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general sunt asimilaţi grefierilor şefi secţie şi au următoarele atribuţii:
a) primesc, verifică şi prezintă corespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general;
b) efectuează înregistrarea, completarea şi scăderea lucrărilor primite la cabinet;
c) transmit de îndată lucrările, în baza condicii de expediţie, conform rezoluţiei procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;
e) din dispoziţia procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general, tehnoredactează lucrările repartizate;
f) asigură evidenţa folosirii şi păstrării în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente la cabinet;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).
(2) Grefierii şefi secţie, primii-grefieri şi grefierii şefi serviciu au următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;
b) primesc corespondenţa adresată secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu;
c) conform rezoluţiei procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu, predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură;
d) din dispoziţia procurorului şef secţie sau, după caz, a procurorului şef serviciu, înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului;
e) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul şef secţie sau, după caz, procurorul şef serviciu asupra respectării acestora;
f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă, consemnând numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;
g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate;
h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;
i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;
j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului;
k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru secţie ori serviciu şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;
l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilografiere sau tehnoredactare;
m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;
n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau serviciului, conform prevederilor legale;
o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau, după caz, de procurorul şef serviciu;
q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-p).
(3) Grefierii au următoarele atribuţii:
a) primesc de la grefierul şef secţie sau de la grefierul şef serviciu lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul şef secţie ori de procurorul şef serviciu şi le înregistrează în registrele secţiei sau ale serviciului;
b) înregistrează lucrările în registrele de evidenţă, precum şi în alte evidenţe;
c) răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricaţiei;
d) scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora;
e) dactilografiază sau tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu;
f) întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul sau maşina de scris;
g) exercită orice alte atribuţii dispuse de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu ori de procurorul şef secţie sau de procurorul şef serviciu;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3), grefierii au obligaţia de a păstra secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor.
TITLUL X
Departamentele economico-financiare şi administrative şi
compartimentele de audit public intern
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 106. - (1) Managerii economici de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 54 alin. (3).
(2) Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL II
Departamentele economico-financiare şi administrative din cadrul
parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale
Art. 107. - Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 56-61.
Art. 108. - (1) Compartimentele de audit public intern de la parchetele de pe lângă curţile de apel sunt încadrate cu auditori publici interni care îşi desfăşoară activitatea pe baza normelor metodologice specifice Ministerului Public.
(2) Auditorii publici interni au următoarele atribuţii:
a) elaborează planul anual de audit public intern pentru parchetele din raza teritorială şi îl comunică şefului Serviciului audit public intern, pentru aprobare;
b) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
c) informează Serviciul audit public intern din Ministerul Public despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
d) raportează Serviciului audit public intern, periodic, asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile lor de audit;
e) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, pe care îl comunică Serviciului audit public intern;
f) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în vederea informării Serviciului de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;
h) exercită alte îndatoriri şi efectuează orice alte lucrări dispuse de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi de şeful Serviciului audit public intern.
TITLUL XI
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor
auxiliare de specialitate ale parchetelor
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 109. - Toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice, cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biroul de informare publică şi relaţii cu presa;
e) biblioteca.
Art. 110. - (1) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează şi un compartiment de documentare şi informatică juridică.
(2) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele militare funcţionează compartimente de informaţii clasificate.
SECŢIUNEA 1
Registratura
Dispoziţii generale pentru parchete
Art. 111. - (1) Corespondenţa adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeşte de prim-grefier ori de grefierul şef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(2) La primirea corespondenţei se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.
(3) Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor, depuse de aceştia direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu, precum şi numărul de înregistrare în Condica de evidenţă a persoanelor primite în audienţă.
(4) Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.
Art. 112. - (1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul şef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.
(3) Sortarea corespondenţei de către prim-grefier sau de către grefierul şef, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi.
Art. 113. - (1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.
(2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.
Art. 114. - Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală în care au fost sesizate direct acestea se înregistrează în ordine cronologică în Registrul unic de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia. Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal).
Art. 115. - Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate, "secrete de stat" sau "de serviciu" se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate şi privind protecţia secretului de serviciu, prin compartimentele de documente clasificate organizate la nivelul fiecărei structuri de parchet.
Art. 116. - (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fără soţ.
(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei, dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.
Art. 117. - (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conţinutul lor.
(2) La parchetele care au secţii maritime şi fluviale, în Registrul de urmărire penală şi supraveghere a acesteia şi pe lucrările penale privind acest sector se va menţiona indicativul "PMF" (penal-maritim-fluvial).
(3) Când pe parcursul soluţionării sau după definitivare unele lucrări înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în prezentul regulament îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări.
Art. 118. - (1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.
(2) Prim-grefierii au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.
(3) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atribuţiile menţionate la alin. (2) sunt îndeplinite de un grefier desemnat prin ordin de procurorul general.
Art. 119. - (1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidenţă a acestora.
(2) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor sau în Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor - activitatea judiciară.
(3) Prim-grefierul sau grefierul şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre.
(4) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.
Art. 120. - (1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastră, cu reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe. Corespondenţa va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate.
(2) Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reşedinţa în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în ţara noastră, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, după traducerea actelor, la parchetele de pe lângă curţile de apel, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului resortisant, la organul prevăzut în alin. (1).
(4) Corespondenţa într-o limbă străină primită de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1) se traduce în limba română de parchetele de pe lângă curţile de apel. În acest scop, după primirea unei asemenea corespondenţe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea, iar acesta va dispune, în condiţiile legii, traducerea corespondenţei. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de către prim-grefierul parchetului de pe lângă curtea de apel.
(5) Corespondenţa într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe.
Art. 121. - (1) Pentru lucrările rezolvate după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere, corespondenţa se expediază destinatarilor.
(2) În corespondenţa expediată se vor menţiona denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.
(3) Prim-grefierul sau grefierul şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
Art. 122. - (1) Toate comunicările, indiferent dacă se adresează unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate şi se predau serviciului poştal cu borderou. Comunicările care nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa parchetelor se fac prin scrisori simple care se predau pe bază de semnătură la oficiile poştale.
(2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul parchetul, corespondenţa i se poate transmite şi prin curier sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă.
Art. 123. - (1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
(2) Registrele se numerotează, iar pe coperţile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către prim-grefier, grefierul şef sau grefierul anume desemnat numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.
Art. 124. - Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea se certifică pe marginea filei din registru sau din condică prin semnătura conducătorului parchetului ori a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei.
Art. 125. - (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă.
(2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvă lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 126. - (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.
(2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza prin procurori desemnaţi controlul funcţionării serviciilor de grefă la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrări nesoluţionate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia
lucrărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. 127. - (1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor cu caracter secret, se primeşte de personalul desemnat de procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.
(2) Corespondenţa primită la registratură se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi se transmite prin rezoluţia procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.
(3) În cazul în care la compartimentele de grefă ale secţiilor se primeşte direct corespondenţa, grefierii şefi o vor transmite spre înregistrare la Secţia de resurse umane şi documentare.
(4) Corespondenţa primită la Secţia de resurse umane şi documentare, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de secţii, se predă de îndată după înregistrarea în partida respectivă la serviciile de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea de bază.
Art. 128. - (1) Corespondenţa adresată procurorului general cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută direct la cabinetul său.
(2) Corespondenţa adresată altor persoane din parchet cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută procurorilor şefi de secţie sau conducătorilor altor compartimente în care îşi desfăşoară activitatea persoana căreia îi este adresată corespondenţa. Aceştia vor deschide corespondenţa, vor examina conţinutul acesteia şi decid dacă o predau celor interesaţi, în raport cu conţinutul corespondenţei.
Art. 129. - Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind:
a) comportarea personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;
b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi în mod nejustificat nu s-a primit răspuns;
c) încălcarea ordinii de drept de către alte autorităţi publice;
d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.
Art. 130. - După examinarea de către procurorul general sau de către adjuncţii săi a corespondenţei, grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete reţin şi înregistrează lucrările care se păstrează în evidenţă la cabinete, iar restul corespondenţei se predă Secţiei de resurse umane şi documentare pentru a fi înregistrată şi transmisă compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisă altor autorităţi publice competente, potrivit legii.
Art. 131. - La Registratura generală grefierii anume desemnaţi vor înregistra corespondenţa după cum urmează:
a) corespondenţa care are ca obiect plângeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economică-administrativă, corespondenţa oficială primită de la autorităţi şi instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuită se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi va primi numere cu soţ;
b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fără soţ.
Art. 132. - Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii se multiplică, după caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.
Art. 133. - (1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare cu menţiunea cabinetului respectiv, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul "C" şi un număr după cum urmează: "C 1" pentru cabinetul procurorului general, "C 2" pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general şi "C 3" pentru cabinetul adjunctului procurorului general.
(2) După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură.
(3) Documentele ce conţin informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu se înregistrează la Compartimentul informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002.
Art. 134. - (1) Corespondenţa primită de direcţii/secţii de la Secţia de resurse umane şi documentare se selectează de grefierii şefi ai direcţiei/secţiilor şi se identifică lucrările anterioare în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului şef de direcţie/secţie, care repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve.
(3) Corespondenţa primită de procurorii şefi de direcţie/secţii în condiţiile prevăzute de alin. (2) se repartizează şi se predă după examinare grefierilor şefi ai direcţiilor/secţiilor pentru a fi înregistrată şi transmisă spre soluţionare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre informare.
Art. 135. - (1) Înregistrarea corespondenţei la direcţie/secţii după examinarea şi repartizarea acesteia de către procurorii şefi se face după cum urmează:
a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 131, cu excepţia plângerilor şi denunţurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1999);
b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator;
c) plângerile şi denunţurile penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de urmărire penală şi supraveghere a acesteia. După înscrierea numărului de înregistrare se va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face după soluţionare;
d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a)-d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.
Art. 136. - În scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 131 şi 135 se va face şi în Registrul opis alfabetic.
Art. 137. - Dispoziţiile acestei secţiuni se aplică şi documentelor în formă electronică.
SECŢIUNEA a 3-a
Arhiva
Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile
legii a documentelor păstrate în arhivă
Art. 138. - (1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic naţional prevăzut în anexa nr. 1 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorităţi, acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau autorităţi publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.
(4) Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii secrete de stat sau secrete de serviciu, se fac de grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete.
Art. 139. - (1) La soluţionarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, procurorul de caz aşează documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică, le numerotează şi le coase sau le leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele şi acele.
(2) Pe coperta dosarului se menţionează denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului, respectiv după ultima menţiune scrisă din cuprinsul registrelor şi condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: "prezentul dosar (registru, condică etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplică ştampila rotundă şi semnează.
Art. 140. - Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar rămâne la grefierul şef, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.
Art. 141. - Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe termene de păstrare.
Art. 142. - Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 143. - La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de prezentul regulament.
Art. 144. - Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordine cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare.
Art. 145. - (1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia răspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă.
(2) Persoanele menţionate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în fişa postului.
Art. 146. - (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii ale acestor documente, precum şi consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unităţii care deţine arhiva.
(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. În cazul în care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) La cererea persoanelor îndreptăţite conducătorul parchetului, respectiv procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă.
(4) Eliberarea documentelor originale se consemnează în registrul de depozit.
(5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii se evidenţiază într-un registru ţinut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de păstrare permanent.
Art. 147. - (1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecţionare constituite potrivit Legii nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, numiţi de conducătorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.
(4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor.
(5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.
Art. 148. - După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei, preşedintele convoacă comisia de selecţionare. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.
Art. 149. - În cazul în care comisia de selecţionare constată că s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexează la inventarul iniţial.
Art. 150. - (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.
(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmeşte proces-verbal după modelul din anexa nr. 5 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din inventar.
Art. 151. - Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii extremi, făcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.
Art. 152. - Documentele rămase după selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu predarea se depun şi două exemplare din inventarul definitiv.
Art. 153. - La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţă istorică, documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.
Art. 154. - (1) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz, confecţionate din metal, care au stemă şi denumirea completă a parchetelor, păstrate în arhivă, se depun la filialele judeţene ale Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, într-un singur exemplar; celelalte exemplare, precum şi sigiliile şi ştampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz se iau în evidenţă în Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor, într-o secţiune separată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi se păstrează în arhivă.
Art. 155. - (1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a documentelor şi să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor.
(2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.
Art. 156. - Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu arhiva la celelalte parchete.
avocatnet.ro explicăm legislația
eusaisapte