Am patit un lucru extrem de grav cu increderea pe care am avut-o in cei 2 parinti ai mei. In anul 2007, parintii mei au divortat, iar in urma partajului s-a decis ca locuinta se face jumatate intre parintii mei.
Eu nu am avut nici un drept, deoarece nu eram pe contractul casei, asa ca evaluarea unui apartament de 2 camere a fost de 80.000 euro, in acel an.
In 2007, eu am terminat facultatea, la 23 ani si am plecat in strainatate, avand un salariu destul de bun, iar tata mi-a promis ca imi va trece toata casa, daca platesc eu partea mamei. Asa ca in 2008 am facut un credit de nevoi personale + banii pe care ii muncisem intr-un an si adunat i-am dat tatalui meu 40.000 euro, cu care a platit mamei solda decisa de tribunal.
Acum 2 ani, nu m-am gandit sa fac act sau o chitanta, pentru ca nu ma gandeam ca voi ajunge sa ma cert cu tatal meu, ceea ce s-a si intamplat.
In 2008. eu am scos banii cash din cont si i-am dat tatalui meu, care a platit solda, devenind astfel singurul proprietar pe actul casei.
Argumentul lui a fost ca: "iti ramane tot tie si ca iti voi trece eu toata casa, iti las partea mea".
Nu am nici un act scris ca i-am dat banii sa plateasca partea mamei, dar am dovada banilor: creditul + contul in euro din care eu am fost platit, cred ca astea sunt singurele dovezi pentru banii pe care i-am dat.
In prezent eu nu mai pot locui cu el, deoarece a ajuns sa imi ceara din ce in ce mai multi bani pe motive neintemeiate.
El este pensionat pe caz de boala si are o pensie infima, in mod cert ca nu are cum sa justifice de unde a avut atatia bani sa plateasca partea mamei.
Acum eu as vrea sa imi recuperez banii mei, munca mea de 2 ani de zile, de la un tata pe care cu greu imi vine sa il mai numesc asa.
Va rog sa ma ajutati cu niste sfaturi sau din experienta, ce sanse am sa castig in cazul unui proces?
Ca dovezi am doar faptul ca eu am facut un cred si ca nu detin nimic proprietate personala. La 1 zi dupa credit, tata a facut plata banilor, ar reiesi cert ca banii au fost pentru casa.
Mai mult, cand am facut credit, fratele tatalui meu m-a girat. Dar fiind frate, nu cred ca ar depune marturie in favoarea mea.
Simt ca ma imbolnavesc de greseala si increderea oarba pe care am avut-o in parintii mei.
Va multumesc anticipat si pentru faptul ca cititi intamplarea mea.
As reusi sa recuperez banii mei investiti in casa parinteasca, in caz ca as intenta proces tatalui meu, care a binevoit sa imi insele increderea?
Existenta creditului nu dovedeste ca acesta a fost utilizat exclusiv in directia mentionata de dvs
Daca detineti documente care sa probeze contributia dvs personala ,contactati avocat care coroborand succesiunea evenimentelor ,poate preciza varianta favorabila dvs
Sunt din Bucuresti. Stiu ca e destul de greu, dar totusi este tatal meu, as dori sa stiu cum dovedeste el ca a avut 40.000 euro.
Eu am dovezile unui credit si cum nu detin nici o proprietate personala, ce am facut cu banii?? atata timp cat eu am platit creditul bancar.
Creditul nu a fost ipotecar, ci de nevoi personale. Dar daca girantul a fost fratele tatalui meu, nu se pune atat de mult problema unui act, altfel nu mai apelam la acest forum, stiam sigur ca detin un drept.
As dori o parere mai apropiata de realitate, nu am nici un act, pentru ca am mers pe incredere.
Probe cu martori? Nu ar fi suficiente sa ateste?
El fiind pensionar, nu pot sa argumentez: de unde a avut el banii?? Si in fond eu sunt baiatul lui, sange din sangele lui, in acel an am considerat ca e totusi tatal meu.
Eu cred ca as avea sanse, ce fiu ar da tatalui 40.000 euro? ca apoi acesta sa isi bata joc de el, ba chiar amenintandu-l ca il va da afara din casa.
Poate reusesc sa il inregistrez, ce ma intereseaza e ce probe pot colecta? Martori, inregistrare?
buna ziua.
singura varianta ar fi investirea instantei de judecata cu o actiune in pretentii .
cum s-a platit sulta catre mama dvs. ? prin transfer bancar ?
Divort
Tav23
Parintii mei divorteaza. Tata are pe una de circa 10 ani. La inceput i-a jurat mamei ca nu va mai avea vreo tangenta cu ea si ca a incheiat totul definitiv. ... (vezi toată discuția)